Leul la minime istorice: criza politică amenință economia

Moneda națională a coborât la un minim istoric de 5,218 lei pentru un euro la cursul oficial al Băncii Naționale a României, în timp ce pe piața interbancară cotația a urcat până la 5,24 lei. Deprecierea de marți — cea mai pronunțată din rândul monedelor piețelor emergente, după cum notează Bloomberg — a venit imediat după adoptarea moțiunii de cenzură cu 281 de voturi, cel mai mare scor din istoria parlamentară a României.

În doar două săptămâni, leul a pierdut 2,7% față de euro, iar Bloomberg scrie că Banca Națională se află într-o „situație dificilă”, fiind prinsă între nevoia de a apăra moneda și costurile tot mai mari ale intervențiilor pe piața valutară.

BNR își schimbă strategia

Analistul Piotr Matys de la In Touch Capital Markets consideră, potrivit Bloomberg, că deprecierea leului „ar putea fi cea mai bună opțiune pe termen scurt”. Motivul: intervențiile repetate ale BNR devin „costisitoare și nesustenabile”. Guvernatorul Mugur Isărescu, care a preferat întotdeauna stabilitatea cursului ca ancoră antiinflaționistă, se confruntă acum cu o dilemă fără precedent: să apere leul cu prețul epuizării rezervelor sau să accepte o depreciere controlată care va alimenta inflația.

Alexandru Nazare, ministrul demis al Finanțelor, a avertizat, conform Bloomberg, că „reacțiile pieței sunt rapide, iar corecțiile vor fi costisitoare”.

Inflație revizuită la 8%, dobânzi înghețate

Analiștii Erste Group au revizuit în creștere prognoza medie a inflației pentru 2026 la 8%, tocmai din cauza deprecierii leului, care scumpește importurile. În același timp, relatează Ziarul Financiar, Erste anticipează că BNR va menține dobânzile nemodificate în următoarele patru trimestre, iar o majorare a ratei de referință este considerată „foarte puțin probabilă”.

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a lansat un apel direct către politicieni, într-o declarație pentru Digi24: „Piața valutară este cea mai nervoasă. Tensiunile sunt legate direct de criza politică, fără îndoială.” Dăianu a subliniat că „țara trebuie să fie guvernată în 2026, în 2027, în 2028”, avertizând că România nu își poate permite experimente politice în contextul vulnerabilităților economice actuale.

Proiecte de 27 de miliarde de euro, în pericol

O analiză a companiei de consultanță Frames, citată de Ziarul Financiar și Economica.net, identifică proiecte strategice și finanțări europene de aproape 27 de miliarde de euro amenințate de instabilitatea politică. Cele mai importante sunt cele 10 miliarde de euro disponibile prin PNRR până în august 2026 — din care doar o treime a fost atrasă până acum — și cele 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură, accesibil la o dobândă de 3%, față de costul normal de 7% al împrumuturilor statului român.

„Dacă nu vom respecta angajamentele de reformă, PNRR va rămâne Planul Național de Reforme Ratate”, a avertizat Adrian Negrescu, managerul Frames, adăugând că „piețele vor sancționa România pentru derapajul politic”.

Volker Raffel, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK), a descris riscul unui „cerc vicios”: „Fără credibilitate fiscală, riscăm deprecierea cursului, dobânzi mai mari și inflație mai mare”, după cum transmite CursDeGuvernare.

Bursa se recuperează, dar leul rămâne fragil

Paradoxal, Bursa de Valori București a reacționat pozitiv. Indicele BET a închis marți — ziua votului — cu un avans de 1,3%, după ce în prima parte a ședinței coborâse cu 1%. Miercuri dimineață, indicele a continuat creșterea cu încă 0,5%, susținut de Fondul Proprietatea (+1,5%), Romgaz (+1%) și BRD (+0,9%), după datele Ziarului Financiar. Volumul tranzacțiilor s-a dublat față de perioada anterioară votului, semn că investitorii au interpretat clarificarea situației ca o disipare parțială a incertitudinii, în evaluarea brokerilor consultați de ZF.

Reacțiile diferite ale bursei și ale pieței valutare se explică prin orizonturile diferite de timp: investitorii la bursă mizează pe o rezolvare rapidă a crizei guvernamentale, în timp ce piața valutară reflectă riscurile structurale pe termen mediu.

Progres fiscal real, dar insuficient fără guvern

Cifrele bugetare oferă un argument pentru optimism: deficitul din primul trimestru al anului a coborât la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut, o îmbunătățire substanțială, în analiza Frames. Investițiile străine directe au crescut cu 45% în 2025, ajungând la 8,1 miliarde de euro, iar investițiile din fonduri europene au avansat cu 12,7%.

Însă aceste progrese riscă să fie anulate de lipsa unui guvern capabil să continue reformele. Ținta de deficit pentru 2026 — 6,2% din PIB, conform angajamentelor față de Comisia Europeană — rămâne cea mai mare din UE, iar România se află la limita categoriei „investment grade”.

Termen-limită: 31 iulie

Următoarea revizuire a ratingului suveran de către agenția Fitch este programată pentru 31 iulie 2026, în estimarea Erste. O retrogradare în categoria „junk” ar majora semnificativ costurile de împrumut pentru stat, companii și populație. Între timp, după votul-record din Parlament, președintele Nicușor Dan a început consultări informale cu partidele, iar Erste estimează că piețele anticipează o rezolvare relativ rapidă.

Întrebarea rămâne dacă rapiditatea politicienilor va ține pasul cu nervozitatea piețelor.