Moțiune de cenzură: votul decisiv se joacă la limită

Parlamentul României se pregătește pentru unul dintre cele mai disputate voturi din legislatura actuală. Marți, 5 mai, de la ora 11:00, cele două camere reunite vor dezbate și vota moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Pragul constituțional pentru demiterea executivului este de 233 de voturi din cele 463 de mandate parlamentare, iar diferența este de doar câteva voturi.

Aritmetica parlamentară: marjă subțire pentru PSD-AUR

Moțiunea a fost semnată de 251-253 de parlamentari, conform diverselor surse — cu 18-20 de voturi peste pragul necesar. PSD dispune de 129 de mandate, AUR de 90, iar restul semnăturilor provin de la grupul PACE și de la parlamentari independenți sau din formațiuni mai mici.

Între timp, defecțiunile au început să erodeze această marjă. Cei șase parlamentari ai Partidului UNIT — intrați în Parlament pe listele POT — au anunțat duminică seară că nu vor vota moțiunea, deși o semnaseră inițial. Deputatul Andrei Csillag a acuzat că demersul „nu propune schimbarea direcției, ci doar înlocuirea unui om” și a criticat PSD drept „principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale”, conform unei postări publicate pe Facebook.

Senatorul PACE Liviu Fodoca a transmis la rândul său că nu va vota moțiunea. „Nu voi vota salvarea PSD și a sistemului politic care a distrus România”, a scris parlamentarul, adăugând că moțiunea „nu reprezintă o schimbare de direcție, ci riscă să devină doar un instrument prin care se încearcă reabilitarea politică a urmașilor FSN-ului”.

PNL mobilizează trei echipe de negociere

După cum scrie Libertatea, PNL a constituit trei echipe de negociere care discută cu parlamentari din AUR și din alte formațiuni pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea. Premierul Bolojan însuși ar fi implicat direct în aceste demersuri, relatează DCNews.

Surse politice citate de Adevărul susțin că liberalii au reușit să atragă de partea lor opt parlamentari care își puseseră semnătura pe moțiune. Această cifră îi include și pe cei șase de la UNIT și pe senatorul Fodoca, dar PNL susține că există și alte defecțiuni neanunțate public. Dacă toate aceste pierderi se confirmă în cabina de vot, marja inițiatorilor s-ar putea reduce periculos de aproape de pragul de 233. Adevărul descrie situația ca aflându-se „la doar două voturi distanță”.

Votul secret adaugă incertitudine

Un factor care complică previziunile este procedura de vot: moțiunea se votează secret, cu bile, conform regulamentului parlamentar. Acest mecanism permite parlamentarilor să voteze diferit față de declarațiile publice, fără consecințe imediate în cadrul partidului.

Un sondaj menționat de analiza anterioară PulsInfo arată că eventuale alegeri anticipate nu ar rezolva blocajul politic din România, ceea ce face ca miza votului de marți să depășească simpla supraviețuire a unui guvern.

Manifestații pro-Bolojan: „mai degrabă anti-PSD”

În zilele dinaintea votului, mai multe manifestații de susținere pentru premierul Bolojan au avut loc în orașele mari. Sociologul Alexandru Dincovici a declarat la Digi24 că aceste proteste sunt „îndreptate mai ales împotriva PSD și a moțiunii de cenzură depuse împreună cu AUR”, și mai puțin o expresie a popularității premierului.

Scenariile post-vot

Dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan este demis, dar rămâne în funcție cu puteri limitate până la învestirea unui nou executiv. Tensiunile din interiorul PSD și absența unei majorități clare fac ca formarea unui nou guvern să fie un proces complicat. Analiști citați de DCNews evocă un posibil „scenariu Monti” — un guvern tehnocrat sau instituțional, similar celui din Italia din 2011.

Dacă moțiunea eșuează, Guvernul Bolojan supraviețuiește, dar într-un parlament fragmentat, fără majoritate stabilă. Atât premierul, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu riscă să piardă conducerea propriilor partide în funcție de rezultat, anunță Libertatea.

Votul de marți va fi primul test real al rezistenței Guvernului Bolojan de la ruptura coaliției PSD-PNL din aprilie 2026. Indiferent de rezultat, criza politică din România este departe de a se încheia.