România fără guvern: PNL și USR refuză alianța cu PSD

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au decis în ședințe separate să nu mai formeze o majoritate guvernamentală cu Partidul Social Democrat, la câteva ore după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu 281 de voturi pentru și doar 4 împotrivă — cel mai mare număr de voturi pentru o moțiune de cenzură din istoria parlamentară a României.

PNL votează unanim: fără alianță cu PSD

Biroul Politic Național al PNL a votat cu 34 de voturi pentru și niciun vot împotrivă — la care s-au adăugat 10 abțineri — menținerea deciziei de a nu mai forma o coaliție cu social-democrații. Printre cei care s-au abținut se numără trei prim-vicepreședinți ai partidului: Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea, care pledează pentru continuarea guvernării.

„PNL știe ce are de făcut. Ne-am găsit direcția. Mergem mai departe cu respect pentru oamenii cinstiți, pentru cei care muncesc și țin țara asta pe picioare. Fără compromisuri”, a transmis Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița-Năsăud.

USR se aliază cu liberalii

Comitetul Politic al USR, format din 160 de membri, a votat în unanimitate aceeași direcție: refuzul unei majorități cu PSD. Președintele partidului, Dominic Fritz, a fost mandatat să inițieze discuții politice cu PNL pentru un „acord politic” privind pașii următori.

„Nu vom permite ca PSD și AUR să întoarcă România în trecut”, a declarat Fritz, acuzând cele două partide că au dărâmat guvernul pentru a proteja „conexiunile și nepotismul”.

Cum a căzut guvernul

Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD și Alianța pentru Unirea Românilor, o alianță neaobișnuită între un partid de centru-stânga și unul de extremă dreapta. PSD s-a retras din coaliția de guvernare la sfârșitul lunii aprilie, nemulțumit de măsurile de austeritate impuse de Bolojan — creșteri de taxe și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public.

Parlamentarii PNL, USR și UDMR au ales să se abțină de la vot în loc să voteze în favoarea guvernului. Premierul demis a calificat moțiunea drept „cinică și artificială”, apărând măsurile de austeritate ca „urgente și necesare pentru țara noastră”.

George Simion, liderul AUR — descris de Newsweek drept un aliat al lui Donald Trump, după ce a participat la ceremonia de inaugurare a președintelui american în 2025 — a afirmat că alegătorii au cerut „apă, mâncare, energie”, dar au primit „taxe, război și sărăcie”.

Concordia: „Urgență națională”

Confederația Patronală Concordia, care reunește peste 4.200 de companii cu aproximativ 500.000 de angajați și contribuie cu circa 30% din PIB, a cerut formarea de urgență a unui nou guvern, subliniind că prelungirea crizei politice poate costa România peste 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani.

Concordia a atras atenția că 15 miliarde de euro din fonduri europene sunt disponibile pentru România în 2026, iar termenul limită pentru banii din PNRR este 31 august — la doar 119 zile distanță. „Companiile din România nu se uită la ce partid e la putere. Se uită la cursul valutar de azi, la dobânda de azi, la facturile de energie”, a precizat Paul Aparaschivei, directorul executiv al organizației.

Piețele financiare: volatilitate, apoi recuperare

Bursa de Valori București a înregistrat o evoluție în formă de V: indicele BET a coborât cu aproape 1% în jurul prânzului, pentru ca apoi să revină și să închidă ședința pe un plus de aproximativ 1%. Acțiunile Romgaz au urcat cu 3,76%, Digi Communications cu 3,03%, iar Hidroelectrica și Banca Transilvania au înregistrat creșteri moderate.

Cursul EUR/RON a atins un nou maxim istoric de 5,2180 lei, în creștere cu 0,35% față de ședința precedentă. Economistul Adrian Negrescu a cerut intervenția BNR, semnalind o dilemă între inflația galopantă generată de deprecierea leului și recesiunea deja instalată.

Analistul Radu Puiu de la XTB România a apreciat că „piața s-a pregătit pentru acest scenariu”, iar demiterea guvernului a fost interpretată de investitori drept „un factor de deblocare temporară”, deși a precizat că negocierile politice vor genera „foarte multă volatilitate”.

Ce urmează: consultări la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan, care l-a învins pe Simion în alegerile prezidențiale de anul trecut, urmează să convoace consultări cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Potrivit consultantului politic Cristian Andrei, citat de Euronews, „nimeni nu are o majoritate”, iar procesul de formare a unui nou guvern va dura „săptămâni”.

Două scenarii sunt vehiculate: o coaliție reconfigurată fără Bolojan în fruntea guvernului sau un cabinet minoritar condus de PSD. Un guvern PSD-AUR este exclus, întrucât șeful statului nu ar aviza o astfel de formulă. Ilie Bolojan rămâne premier interimar cu puteri limitate până la investirea unui nou executiv.

Reacții internaționale

Presa internațională a tratat evenimentul ca breaking news. Bloomberg a semnalat că România este „aruncată într-o nouă criză politică”, riscând întârzieri ale reformelor necesare. Financial Times a calificat alianța PSD-AUR drept „rară în democrațiile UE”, citându-l pe profesorul de drept european Alberto Alemanno care a subliniat că „PSD joacă un joc periculos”, cu posibile „repercusiuni majore la nivel continental”.

Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis un mesaj de susținere pentru PSD, cerând „formarea rapidă a unui guvern credibil, pro-european în România”. Alegerile parlamentare nu sunt programate până în 2028, iar moțiunea de cenzură adoptată luni a fost susținută de întreg arcul parlamentar, de la stânga la extrema dreaptă — o premieră în politica românească post-aderare.