FMI: „Toate drumurile duc la scumpiri”

Directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu va duce inevitabil la prețuri mai mari și la o creștere economică mai lentă la nivel global. „Toate drumurile duc acum la prețuri mai mari și la o creștere mai lentă”, a declarat Georgieva pentru Reuters, subliniind că până și o rezolvare rapidă a conflictului ar produce revizuiri în jos ale prognozelor de creștere.

Goldman Sachs: „Cea mai gravă criză petrolieră din istorie”

Evaluarea FMI vine în contextul în care Goldman Sachs a ridicat tonul, apreciind că lumea se confruntă cu „cea mai gravă criză petrolieră din istorie”, ca urmare a încetării aproape complete a exporturilor de hidrocarburi din statele din Golf. Blocarea Strâmtorii Ormuz — prin care trece o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate global pe cale maritimă — a declanșat un șoc al ofertei fără precedent.

Potrivit analizei Goldman Sachs, importurile de petrol ale Asiei au scăzut cu aproximativ 9 milioane de barili pe zi până la sfârșitul lunii martie. Produsele rafinate, precum motorina, au înregistrat creșteri de preț de până la 150%, iar prețurile combustibilului pentru aviație au crescut de peste două ori de la începutul conflictului.

Analiștii JPMorgan Chase descriu situația ca pe o „bombă cu ceas”, estimând că deficitul de petrol va începe să se manifeste secvențial în aprilie, pornind din Asia și extinzându-se în Europa și SUA, pe măsură ce sosirile petrolierelor încetinesc.

Companiile aeriene reduc zborurile, piloții transportă combustibil suplimentar

Criza se resimte deja în sectorul aviatic. Batik Air Malaysia și-a redus capacitatea pe rutele interne cu 36%, Vietnam Airlines a anulat 23 de zboruri interne pe săptămână, iar operatorii din Myanmar au suspendat temporar curse interne în martie. Piloții din Pakistan sunt instruiți să transporte cantitatea maximă de combustibil din străinătate — o practică costisitoare, deoarece greutatea suplimentară crește consumul.

China și Thailanda au oprit exporturile de kerosen de aviație, în timp ce Coreea de Sud le-a plafonat la nivelul anului precedent. Potrivit analistului de aviație Brendan Sobie, „unele țări sunt într-o formă mai bună decât altele; este posibil ca unele să limiteze combustibilul disponibil companiilor aeriene străine”.

Europa se pregătește de raționalizare

Pe continentul european, Comisia Europeană și statele membre pregătesc scenarii de urgență care includ, ca ultimă soluție, raționalizarea combustibilului. Într-un scenariu de „Alertă a Uniunii”, ar fi prioritizate spitalele, transportul de alimente și transportul public, în timp ce consumul pentru persoane fizice și companii s-ar reduce drastic. Se analizează și impozitarea profiturilor excesive ale companiilor energetice pentru a sprijini consumatorii, relatează presa elenă.

Rezervele strategice variază semnificativ între state: economiile majore dețin, în medie, țiței pentru aproximativ 40 de zile, dar Regatul Unit dispune de stocuri pentru doar 14 zile, iar India pentru aproximativ 20 de zile.

Efecte în lanț și în România

România nu a fost ocolită de efectele crizei. Autoritatea de reglementare minieră (ANRMPSG) pregătește majorarea cu aproape 47% a tarifului de transport al țițeiului din import către rafinăriile din bazinul Ploiești, operat de compania de stat Conpet, conform unui document analizat de Profit.ro. Principala cauză: oprirea rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești, ca urmare a sancțiunilor americane, a redus cantitățile transportate cu circa 53%.

Pe piața carburanților, autoritățile au asigurat că România nu are criză de aprovizionare, iar Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care reduce acciza la motorină cu 30 de bani pe litru. În practică, însă, motorina s-a ieftinit cu doar 36 de bani la OMV Petrom — coborând de la 10,29 la 9,93 lei/litru — în timp ce scumpirile din zilele anterioare au anulat practic reducerea fiscală, arată datele Profit.ro.

China, singura mare economie mai puțin afectată

Într-un contrast evident, China resimte mai puțin șocul petrolier. Spre deosebire de Japonia și Coreea de Sud, care importă peste 70% din necesarul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, China primește doar o treime pe această rută. Producția internă de 4,3 milioane de barili pe zi, rezervele strategice echivalente cu patru luni și tranziția accelerată către vehicule electrice oferă Beijingului o reziliență pe care puțini rivali o au, potrivit Ziarul Financiar.

Prognoze sumbre

Înainte de izbucnirea conflictului, FMI anticipa o ușoară îmbunătățire a prognozei de creștere globală de 3,3% pentru 2026 și 3,2% pentru 2027. Aceste cifre vor fi revizuite în jos în raportul World Economic Outlook, programat pentru 14 aprilie. Georgieva a menționat că mai multe țări au solicitat deja asistență financiară de la FMI, iar organizația este pregătită să suplimenteze programele de creditare existente.

Institutul coreean de dezvoltare (KDI) a emis și el un avertisment explicit, notând că „economia, care arăta o recuperare treptată, se confruntă acum cu riscuri de scădere sporite din cauza prețurilor petrolului în creștere și a incertitudinilor din lanțurile de aprovizionare globale”. Dincolo de energie, deficitul de îngrășăminte amenință producția agricolă din toamnă, crescând riscul unei crize alimentare, semnalează The Guardian.

Concluzia analiștilor este convergentă: criza nu a atins încă punctul culminant, iar prețurile record și raționalizarea combustibilului riscă să se agraveze în lunile următoare.