Brent aproape de $98: criza Ormuz amenință piețele globale

Cotațiile petrolului au înregistrat luni cea mai puternică creștere din ultimele trei luni, după ce Teheranul a anunțat suspendarea negocierilor cu Washingtonul. Brent a urcat cu 7%, apropiindu-se de pragul de 98 de dolari pe baril, în timp ce WTI a depășit 92 de dolari — cel mai ridicat nivel din martie, conform datelor bursiere citate de Ziarul Financiar și OilPrice.com.

Traficul din Golf, la circa două treimi din nivelul pre-război

Dincolo de oscilațiile zilnice, datele de pe piața transportului maritim arată o deteriorare structurală. Potrivit unei analize OilPrice.com, traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la circa 60-70% din volumele anterioare conflictului din februarie și s-ar putea să nu revină niciodată la nivelurile dinainte.

„Indiferent ce se întâmplă, iranienii vor controla Strâmtoarea Ormuz în viitorul apropiat”, a declarat Amos Hochstein, consilierul pentru securitate națională și energie al Casei Albe. Richard Meade, redactorul-șef al publicației Lloyd’s List, avertizează că strâmtoarea ar putea rămâne „permanent bifurcată”, cu accesul condiționat de alinierea politică a fiecărei țări, nu de libertatea de navigație.

Scenariul de 180 de dolari

Jorge León, directorul de analiză geopolitică al firmei de consultanță Rystad Energy, a estimat pe CNBC Squawk Box Europe că o reescaladare acută a conflictului american-iranian, însoțită de o blocare prelungită a strâmtorii, ar putea împinge prețul petrolului la 180 de dolari pe baril până în august. BNP Paribas a proiectat un interval de 170-200 de dolari într-un scenariu similar, în timp ce Goldman Sachs a temperat estimările, argumentând că contractarea cererii ar putea compensa parțial șocul de ofertă.

În scenariul de bază, cu negocieri intermitente și incertitudine operațională ridicată, Rystad estimează că prețurile vor rămâne între 85 și 90 de dolari pe baril. O dezescaladare reală, cu un cadru de pace funcțional pe 30 de zile, ar readuce Brent-ul spre 65-70 de dolari, dar normalizarea fluxurilor ar necesita 6-8 săptămâni.

Stocuri critice, presiune pe aprovizionare

Marile companii petroliere semnalează deja tensiuni pe lanțul de aprovizionare. Neil Chapman, vicepreședinte senior al ExxonMobil, a avertizat că „nivelurile stocurilor sunt critic de scăzute” și că prețul va crește brusc în două-trei săptămâni. Mike Wirth, directorul general al Chevron, a adăugat că „mecanismele-tampon și rezervele sunt epuizate”. Rezerva strategică de petrol a Statelor Unite a scăzut de la 415 la 365 de milioane de barili de la începutul conflictului.

OPEC+ intenționează, după datele Reuters, să crească ținta de producție pentru iulie, în ciuda perturbărilor din Golf — o decizie menită să tempereze prețurile, dar a cărei eficacitate depinde de capacitatea reală de livrare a membrilor cartelului.

Efectul de undă: Pakistan, primul test

Consecințele se resimt deja în economiile dependente de importuri energetice. Pakistanul a raportat în mai o inflație generală de 11,7%, cea mai ridicată din doi ani, alimentată de creșterea cu 94% a prețului kerosenului, 70% la motorină și 62% la benzină, conform Biroului de Statistică al Pakistanului. Oprirea temporară a livrărilor de gaz natural lichefiat din Qatar, ca urmare a blocadei din Ormuz, a generat pene de curent și raționarea combustibilului.

Pe termen lung, criza accelerează reconfigurarea hărții energetice globale. Guyana, care a ajuns la o producție de 900.000 de barili pe zi datorită investițiilor ExxonMobil, se poziționează ca furnizor alternativ de încredere, cu venituri guvernamentale estimate la 4,3 miliarde de dolari în 2026 — o creștere de 67% față de anul precedent, potrivit OilPrice.com.

Decizia Teheranului de a suspenda negocierile transformă criza din Ormuz dintr-un episod militar într-o criză economică de durată, cu efecte resimțite de la economiile emergente din Asia până la piețele bursiere internaționale.