PIB-ul Chinei crește cu 4,5% în T3: exporturi record, consum fragil

Economia Chinei a crescut cu 4,5% în trimestrul al treilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate luni de Biroul Național de Statistică (NBS). Rezultatul este mai bun decât estimarea de 4,4% a analiștilor și marchează o accelerare față de creșterea de 4,3% înregistrată în trimestrul anterior.

Creșterea trimestrială s-a cifrat la 1,2%, peste estimarea de 1,1%, aducând ritmul mediu din primele nouă luni ale anului la 4,6% — în linie cu obiectivul guvernamental de 4,5%-5% pentru întreg exercițiul 2026.

Exporturile de semiconductori, motorul surprizei

Principalul motor al redresării l-au constituit exporturile. În septembrie, acestea au urcat cu 36,3% față de aceeași lună din 2025, aducând excedentul comercial cumulat pe nouă luni la 938 de miliarde de dolari. Creșterea a fost alimentată în special de circuitele integrate — exporturile de cipuri au crescut cu 136% în valoare față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul cererii globale explozive pentru infrastructura de inteligență artificială.

Industria high-tech a avansat cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025, iar producția industrială totală a crescut cu 5,5% în septembrie — ușor peste așteptările de 5,4%.

Consumul intern, veriga slabă a redresării

Imaginea nu este uniformă. Vânzările cu amănuntul au crescut cu abia 1,1% în septembrie, semnalând că cererea internă rămâne fragilă. Gospodăriile continuă să reducă cheltuielile și să-și micșoreze așteptările economice, relatează Reuters.

Investițiile în active fixe s-au contractat cu 7,2% în primele nouă luni, iar sectorul imobiliar a consemnat o scădere de 20,6%. Suprafața locuințelor vândute a scăzut cu 13%, iar valoarea tranzacțiilor imobiliare cu 13,1% — confirmând că piața locuințelor nu și-a găsit încă nivelul minim.

FMI avertizează: provocările majore apar în 2027

Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în scădere prognoza pentru China de la 4,6% la 4,5% pentru 2026, solicitând Beijingului „sprijin fiscal mai puternic" pentru stimularea cererii interne.

Michelle Lam, economist pe China la Société Générale, apreciază că ținta anuală este la îndemână, dar atrage atenția că „marea provocare apare în 2027, când creșterea ar putea coborî sub 4,5%". Lynn Song, economistul-șef pentru Greater China la ING, consideră că există spațiu pentru noi măsuri de stimulare dacă ritmul slăbește în ultimul trimestru.

Stimulente selective și riscul structurii dezechilibrate

Beijingul a alocat 550 de miliarde de yuan (circa 82 de miliarde de dolari) din cotele neutilizate de datorie guvernamentală pentru a reduce presiunile financiare ale administrațiilor locale și a susține investițiile în infrastructură. Analiștii califică mixul de politici drept „limitat și selectiv", spre deosebire de pachetele ample de stimulente aplicate în crizele anterioare.

Exporturile high-tech avansează susținut, dar cererea internă stagnează, în contextul în care UE evaluează cote suplimentare la importurile din China.