Criza petrolieră globală: prețuri record și kerosen raționat

Criza petrolului provocată de conflictul dintre SUA și Iran se adâncește cu fiecare zi care trece, iar efectele se simt deja pe toate continentele — de la aeroporturile Italiei, unde kerosenul se raționează, până la Nepal, unde săptămâna de lucru a fost scurtată la cinci zile. Cu prețul țițeiului Brent la aproximativ 120 de dolari pe baril — cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani — și cu Strâmtoarea Ormuz efectiv blocată de la sfârșitul lunii februarie, analiștii avertizează că ultimatumurile lansate de Donald Trump nu au reușit deocamdată să deblocheze cea mai importantă rută petrolieră din lume.

OPEC+ crește producția — doar pe hârtie

Opt țări membre OPEC+ au decis duminică creșterea producției de petrol cu 206.000 de barili pe zi pentru luna mai, potrivit unui comunicat oficial al organizației. Creșterea este însă una pur teoretică: membrii-cheie nu pot mări efectiv producția cât timp Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, iar infrastructura petrolieră din Golf a suferit pagube semnificative în urma atacurilor cu rachete și drone.

Conform Reuters, perturbările actuale reprezintă cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie, estimată la 12–15 milioane de barili pe zi — aproximativ 15% din oferta globală. Firma de consultanță Energy Aspects a catalogat decizia OPEC+ drept „academică” atât timp cât Strâmtoarea rămâne perturbată.

Banca de investiții JPMorgan a atenționat joi că prețurile ar putea depăși 150 de dolari pe baril — maximul istoric absolut — dacă fluxurile prin Strâmtoare nu sunt restabilite până la mijlocul lunii mai.

Europa se pregătește de o criză a kerosenului

Semnele crizei sunt deja vizibile în aviația europeană. Patru aeroporturi italiene — Bologna, Milano Linate, Treviso și Veneția — au emis notificări de aviație (NOTAM) privind restricții la alimentarea cu combustibil, după ce Air BP Italia, filială a gigantului petrolier britanic, a anunțat disponibilitate limitată, relatează Politico. Restricțiile vor dura cel puțin până pe 9 aprilie, iar zborurile de ambulanță și cele mai lungi de trei ore au prioritate.

Sindicatul piloților italieni ANPAC a subliniat că restricțiile de combustibil „vor deveni realitate generalizată” dacă nu se găsește o soluție pentru blocada din Ormuz. Prim-ministrul Giorgia Meloni a vizitat statele din Golf în weekend pentru a asigura accesul Italiei la resurse energetice.

Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene din România (ACAR), a precizat pentru Libertatea că ultima livrare certă de kerosen pentru Europa este așteptată în jurul datei de 9 aprilie. „Din mai pot apărea probleme locale și regionale”, a spus președintele ACAR, adăugând că prețurile biletelor de avion au crescut cu 50–60% într-o singură lună, combustibilul reprezentând 30–40% din costul total al unui zbor.

Nepal, Sri Lanka, Senegal — primele victime

Țările în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile. Nepal, o națiune fără ieșire la mare cu 30 de milioane de locuitori, a redus săptămâna de lucru de la șase la cinci zile, după o ședință de urgență a cabinetului. Prețul combustibilului de aviație s-a dublat, iar autoritățile vând deja butelii de gaz umplute doar pe jumătate, transmite Al Jazeera.

Sri Lanka, care abia ieșise din colapsul economic din 2022, a raționat combustibilul și a crescut prețul electricității cu până la 40%, potrivit France 24. Raționarea apei a început joi, iar guvernul de la Colombo se luptă să evite un al doilea default în patru ani.

În Senegal, prim-ministrul Ousmane Sonko a suspendat călătoriile neesențiale în străinătate pentru miniștri, după ce prețul țițeiului a ajuns la aproape dublul celor 62 de dolari pe baril prevăzuți în buget. „Sunt vremuri extrem de dificile”, a declarat Sonko, conform Reuters.

România: alimente mai scumpe, vacanțe mai scumpe

Efectele se resimt și în România. Aurel Popescu, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), a anunțat că prețurile alimentelor vor fi ajustate după Paște. „Nu avem altă soluție ca să putem rezista în piață”, a declarat șeful Romalimenta pentru Agerpres, adăugând că prețurile au crescut deja cu 10% față de aceeași perioadă din 2025, iar consumul a scăzut cu 3,5–4%.

„Mai trag americanii două rachete și crește prețul cu 40 de bani”, a spus Aurel Popescu despre reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, pe care a considerat-o insuficientă. Industria alimentară românească — cu aproximativ 200.000 de angajați și o cifră de afaceri de peste 30 de miliarde de euro — a acumulat deja o creștere a costurilor de 6,5%.

Carburanții din România rămân deocamdată sub media europeană — 2,03 euro pe litru la motorină față de 2,075 media UE — dar prețul țițeiului Brent a crescut cu 90% față de anul trecut și cu 50% de la începutul conflictului, potrivit CursDeGuvernare. Banca Națională estimează că o creștere de 10% a prețului petrolului adaugă 0,3 puncte procentuale la inflație.

Vacanțele devin și ele un lux. Un sondaj realizat de XTB în Germania, citat de Agerpres, arată că un sfert dintre turiști spun că războiul le afectează planurile de Paște, iar 4% și-au anulat complet călătoria. În România, câștigă teren alternativele interne: stațiunile montane, litoralul și Delta Dunării.

Ce urmează

Jurnalistul Max Fisher de la New York Times estimează că stocurile de petrol ale Europei se vor epuiza în jurul datei de 10 aprilie, iar cele ale SUA pe 15 aprilie — pe măsură ce transporturile inițiate înainte de război ajung la destinație. „Toate acestea se vor înrăutăți semnificativ când stocurile Chinei și Europei se vor termina”, atenționează Fisher.

Săptămâna care vine va fi decisivă: ultimatumul de 48 de ore al lui Trump expiră luni, iar negocierile cu Iranul continuă. Între timp, OPEC+ se va reuni din nou pe 3 mai, dar fără o redeschidere a Strâmtorii Ormuz, orice decizie de creștere a producției rămâne un exercițiu teoretic.