UE avertizează: reduceri de combustibili dacă războiul continuă

Uniunea Europeană a avertizat statele membre că piețele energetice se vor confrunta cu „un șoc de aprovizionare prelungit” dacă războiul dintre SUA și Iran nu se încheie în curând, conform unor diplomați europeni citați de Reuters. Comisia Europeană a prezentat două scenarii posibile, iar în varianta pesimistă se prefigurează reduceri forțate ale consumului de combustibili și un posibil deficit de kerosen pentru aviație.

Două scenarii, un singur avertisment

Documentul Comisiei, discutat cu diplomații din statele membre, conturează două traiectorii. Primul scenariu presupune un armistițiu rapid între Washington și Teheran, urmat de deblocarea Strâmtorii Ormuz și o redresare a fluxurilor de petrol în câteva luni. Normalizarea completă a piețelor ar urma abia până în 2030, din cauza pagubelor deja provocate infrastructurii energetice din regiune.

Al doilea scenariu — considerat tot mai plauzibil — prevede un blocaj prelungit, cu creșteri extreme ale prețurilor, reduceri ale utilizării combustibililor și dificultăți la constituirea stocurilor de gaze pentru iarna viitoare. Aeroporturile europene au semnalat deja că în câteva săptămâni s-ar putea confrunta cu un deficit de kerosen.

Măsuri concrete pe masă

Comisia Europeană a cerut încă de la sfârșitul lunii martie statelor membre să se pregătească „în mod coordonat și în timp util” pentru securizarea aprovizionării cu petrol și produse rafinate. Printre măsurile recomandate se numără promovarea unor reduceri voluntare ale consumului de combustibili — cu accent pe sectorul transporturilor, în linia planului în 10 puncte al Agenției Internaționale a Energiei —, amânarea lucrărilor de întreținere neurgente la rafinerii și creșterea utilizării de biocombustibili.

Bruxellesul a cerut totodată statelor membre să se abțină de la restricții la exportul de produse petroliere și să se consulte cu țările vecine pentru a păstra coerența pieței interne. UE a contribuit cu aproximativ 20% la eliberarea a peste 400 de milioane de barili prin mecanismul coordonat al AIE.

11 miniștri de finanțe trag semnalul de alarmă

Miniștrii de finanțe din 11 state — Marea Britanie, Australia, Japonia, Suedia, Olanda, Finlanda, Spania, Norvegia, Irlanda, Polonia și Noua Zeelandă — au semnat pe 15 aprilie o declarație comună în care avertizează că „perturbarea Strâmtorii Ormuz prezintă riscuri suplimentare serioase pentru securitatea energetică globală”. Semnatarii s-au angajat să evite „restricțiile nejustificate la export, stocarea excesivă și alte bariere comerciale” pentru hidrocarburi și au cerut revenirea la tranzitul liber prin strâmtoare.

FMI revizuiește prognozele în jos

Fondul Monetar Internațional a publicat raportul „World Economic Outlook” de primăvară, în care constată că războiul a întrerupt elanul de redresare economică. Fluxurile internaționale de petrol au scăzut cu circa 13%, iar cele de gaze naturale lichefiate cu aproximativ 20%. Prognoza de inflație globală a fost revizuită în sus, la 4,4%, de la 3,8% în estimarea din ianuarie. Într-un scenariu sever — în care șocul energetic persistă și băncile centrale majorează dobânzile — creșterea economică globală ar putea scădea la 2% în 2026 și 2027, cu o inflație de aproape 6%.

Economia Iranului este cea mai afectată: FMI a revizuit prognoza de creștere de la +1,1% la o contracție de 6,1% în 2026, o ajustare în jos de 7,2 puncte procentuale.

Câștigătorii crizei: companii petroliere și exportatori

Nu toți actorii economici pierd din această criză. Conform analizei firmei Rystad Energy, cele mai mari 100 de companii petroliere și gaziere din lume ar putea înregistra câștiguri suplimentare de 234 de miliarde de dolari până la finalul anului, dacă prețul petrolului se menține în jurul valorii de 100 de dolari pe baril. Saudi Aramco ar câștiga 25,5 miliarde de dolari în plus, urmată de Kuwait Petroleum Corporation cu 12,1 miliarde și ExxonMobil cu 11 miliarde.

Norvegia, cel mai mare producător european de petrol, a raportat o creștere de 67,9% a exporturilor de țiței în luna martie, la 57,4 miliarde de coroane (circa 5,16 miliarde de euro). Prețul mediu al barilului a atins 1.014 coroane (91 de euro), cel mai ridicat nivel lunar din septembrie 2023, arată statisticile oficiale norvegiene.

Iranul, la limita capacității de stocare

De cealaltă parte, datele firmei de analiză satelitară Kayrros, citate de Financial Times, indică faptul că depozitele de petrol ale Iranului sunt umplute în proporție de 51%, dintr-o capacitate maximă de 92 de milioane de barili. La ritmul actual de export de aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi, Teheranul mai are la dispoziție între 10 și 16 zile înainte de a fi nevoit să reducă producția, în funcție de evoluția blocadei navale americane. Richard Bronze, director de analiză geopolitică la Energy Aspects, estimează că un blocaj total ar forța reducerea producției la mai multe câmpuri petroliere în mai puțin de două săptămâni.

Semnale contradictorii pe piața gazelor

În ciuda tensiunilor, prețul gazelor naturale din Europa la hub-ul olandez TTF a coborât la 43 de euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel din ultimele șapte săptămâni, arată datele Bloomberg. Analiștii atribuie scăderea unei supra-aprovizionări globale cu gaze naturale lichefiate și trecerii unor economii asiatice de la gaz la cărbune pentru producția de electricitate. Această reorientare, generată de criza petrolieră, redistribuie cererea între combustibili.

Statele UE accelerează pregătirile pentru ambele scenarii. Instrumentele Comisiei sunt deocamdată voluntare, dar documentul intern menționează și posibilitatea unor măsuri obligatorii în cazul în care blocada Strâmtorii Ormuz se prelungește dincolo de vara acestui an.