AIE: cel mai sever șoc petrolier din istorie

Producția mondială de petrol a scăzut cu 10,1 milioane de barili pe zi în luna martie, coborând la 97 de milioane de barili zilnic, conform raportului lunar al Agenției Internaționale a Energiei (AIE) publicat luni. Este cea mai mare scădere lunară din istoria pieței petroliere.

„Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie”, a declarat directorul AIE, Fatih Birol, avertizând că perturbarea afectează nu doar petrolul, ci și gazele naturale, îngrășămintele, petrochimia și heliul.

Prăbușirea producției OPEC+

Cel mai puternic impact l-a suferit blocul OPEC+, a cărui producție a scăzut cu 9,4 milioane de barili pe zi față de luna precedentă, ajungând la 42,4 milioane de barili zilnic. Arabia Saudită produce acum 7,25 milioane de barili pe zi, cu aproape 3 milioane sub ținta oficială de 10,1 milioane. Irakul a coborât la 1,57 milioane, iar Emiratele Arabe Unite la 2,37 milioane de barili pe zi.

În afara OPEC+, producția a scăzut cu circa 770.000 de barili pe zi, la 54,7 milioane zilnic, potrivit AIE.

Strâmtoarea Ormuz, blocată aproape complet

Epicentrul crizei rămâne Strâmtoarea Ormuz. Dacă în februarie prin această arteră tranzitau peste 20 de milioane de barili pe zi, la începutul lunii aprilie volumul a coborât la doar 3,8 milioane — o reducere de peste 13 milioane de barili zilnic. Pierderile cumulate se ridică la 360 de milioane de barili în martie, potrivit estimărilor AIE, iar pentru aprilie agenția prognozează pierderi de 440 de milioane.

Unele state exportatoare, printre care Arabia Saudită și Irakul, au reușit să redirecționeze parțial livrările prin rute alternative, care au crescut de la sub 4 milioane la 7,2 milioane de barili pe zi, după datele raportului. Totuși, aceste capacități nu compensează decât o fracțiune din volumele pierdute.

Cererea globală se contractează

Criza ofertei a început să erodeze cererea. AIE prognozează acum o contracție de 80.000 de barili pe zi a consumului global în 2026, în loc de creșterea de 730.000 de barili pe zi prognozată în raportul din martie. Trimestrul al doilea se anunță cel mai dur: cererea va scădea cu 1,5 milioane de barili pe zi față de anul precedent, cea mai abruptă contracție de la pandemia de COVID-19.

Cele mai afectate regiuni sunt Orientul Mijlociu și Asia-Pacific, unde penuria de naftă, GPL și kerosen a forțat deja reducerea activității petrochimice și anularea de zboruri comerciale.

Prețuri record pe piața fizică

Cotația Brent a depășit 130 de dolari pe baril, în timp ce pe piața fizică prețurile au atins aproape 150 de dolari. Distilatul mediu la Singapore a depășit 290 de dolari pe baril, un maxim istoric absolut. AIE avertizează că prețurile actuale „nu reflectă încă pe deplin gravitatea crizei de aprovizionare”.

În cuvintele directorului Birol, „în luna aprilie nicio livrare energetică nu a mai plecat din regiune”, ceea ce sugerează că situația se va agrava înainte de a se ameliora.

Rusia profită de criză

Pe fondul blocadei impuse de SUA asupra porturilor iraniene, Rusia și-a crescut exporturile de petrol cu 270.000 de barili pe zi în martie. Livrările maritime rusești au ajuns la 4,6 milioane de barili zilnic, relatează AIE, în condițiile în care conducta Drujba rămâne nefuncțională.

Raportul AIE subliniază că reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz rămâne „singura variabilă cu adevărat decisivă” pentru ameliorarea crizei energetice globale.