Petrolul sare peste 100 USD, bursele se prăbușesc

Prețul petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril după ce negocierile SUA-Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, iar președintele Donald Trump a anunțat blocada tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene. Contractele futures WTI au urcat cu peste 9%, la 105,30 dolari pe baril, în timp ce Brent a avansat cu 8,5%, la 103,30 dolari, potrivit datelor citate de NBC News și CNBC.

Piețele financiare în șoc

Reacția burselor a fost imediată și dură. Futures pe S&P 500 au scăzut cu 1%, Nasdaq 100 a pierdut 1,3%, iar Dow Jones a coborât cu peste 500 de puncte. În Asia, bursa din Seul a deschis în scădere de 2,08%, transmite Yonhap, în timp ce piețele din Dubai au înregistrat un declin de 15% de la începutul conflictului. Abu Dhabi și Qatar au pierdut între 5% și 10%.

Prețul combustibililor de încălzire a sărit cu 10%, iar cel al benzinei en-gros a crescut cu 6%, conform NBC News. Benzina la pompele americane a ajuns la o medie de 4,12 dolari pe galon — cu 1,20 dolari mai mult decât înainte de începutul războiului, în 28 februarie, arată datele AAA citate de Newsweek.

Strâmtoarea Ormuz, aproape închisă

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit dramatic. Înainte de război, sute de nave tranzitau zilnic această rută vitală. În prezent, mai puțin de 10 nave pe zi mai trec, notează NBC News. Săptămâna trecută, doar 24 de nave au traversat strâmtoarea, iar vineri au trecut doar două — niciuna dintre ele petrolier sau gazier.

JPMorgan estimează că ultimul petrolier care a tranzitat Ormuz înainte de închiderea efectivă va ajunge la destinație în jurul datei de 20 aprilie. Banca de investiții avertizează că petrolul ar putea atinge 120 de dolari dacă blocada continuă până în iulie, în timp ce Goldman Sachs prognozeză un preț Brent peste 100 de dolari pe tot parcursul anului 2026.

Blocada anunțată de CENTCOM va intra în vigoare luni, la ora 10:00 ora de est a SUA, și va viza exclusiv traficul spre și dinspre porturile iraniene, nu tranzitul general prin strâmtoare.

GNL: șoc în lanțurile de aprovizionare

Criza nu se limitează la petrol. Prețurile gazelor naturale lichefiate (GNL) au crescut cu 80% de la începutul conflictului, relatează OilPrice.com. Importurile de GNL ale Asiei au scăzut cu 8,6% față de anul trecut, cea mai abruptă contracție din decembrie 2020.

Qatar, care deține peste 15% din capacitatea globală de GNL, a declarat forță majoră la sfârșitul lunii martie. Facilitatea Ras Laffan, responsabilă de 93% din producția qatareză de GNL, este închisă din 2 martie după loviturile iraniene. Citând surse din industrie, The Jerusalem Post menționează că repararea completă ar putea dura 3-5 ani. Zeci de nave GNL qatareze stau inactive în Golful Persic.

„Aceasta nu a fost o criză de aprovizionare. A fost o criză a lanțului de aprovizionare”, a declarat un oficial al Uniunii Internaționale a Gazelor, citat de OilPrice.com. Țările asiatice au început să revină la cărbune ca sursă alternativă de energie.

Economiile din Golf, în cădere

Impactul asupra statelor din Consiliul de Cooperare al Golfului este devastator, indică o analiză OilPrice.com. Kuwait și Qatar se confruntă cu contracții ale PIB de până la 14%, Arabia Saudită a pierdut aproximativ 5% din PIB, iar Emiratele Arabe Unite circa 3%.

Industria turismului regional pierde circa 600 de milioane de dolari pe zi, cu pierderi anuale ale cheltuielilor vizitatorilor estimate între 34 și 56 de miliarde de dolari, susține aceeași sursă. Dubaiul, de obicei sinonim cu luxul și aglomerația, înregistrează hoteluri goale și reduceri de până la 70%, anunță Adevărul.

Primele de asigurare pentru nave au ajuns la 7,5-10% din valoarea vasului per tranzit, față de 0,20-0,25% înainte de conflict. Un petrolier de 150 de milioane de dolari plătește acum 7,5 milioane doar pentru o singură traversare.

FMI: Strâmtoarea ar putea să nu mai revină la normal

Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a descris situația drept „un șoc al ofertei care este vast, global și asimetric”, precizează The Jerusalem Post. FMI avertizează că traficul prin Ormuz ar putea să nu mai revină niciodată la nivelurile anterioare, invocând precedentul Bab al-Mandeb, unde traficul rămâne la jumătate din nivelul din 2023.

China pare cel mai bine pregătită pentru criză, cu o rezervă strategică de 1,3 miliarde de barili de petrol și o capacitate masivă de conversie cărbune-chimicale, relatează OilPrice.com. Președintele Xi Jinping a cerut un „sistem energetic mai verde și mai diversificat”, menținând totodată rolul fundamental al cărbunelui.

Trump a recunoscut că prețurile benzinei „ar putea fi mai mari” la alegerile de la jumătatea mandatului, în noiembrie, potrivit Newsweek. „Vor scădea până la urmă”, a adăugat președintele, fără a oferi un calendar concret.