UE adoptă ajutoare de stat pentru criza energetică

Comisia Europeană a adoptat marți, 29 aprilie, un cadru temporar de ajutor de stat menit să sprijine sectoarele cele mai afectate de criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu. Cadrul, denumit METSAF (Middle East Temporary Support Aid Framework — Cadrul temporar de sprijin pentru criza din Orientul Mijlociu), va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 și vizează agricultura, pescuitul, transporturile și industriile energointensive.

Decizia vine în contextul în care factura UE pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 27 de miliarde de euro în doar 60 de zile de la declanșarea conflictului, potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Dependența de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili”, a subliniat aceasta, pledând pentru accelerarea tranziției către energia verde.

Ce prevede cadrul METSAF

Noul mecanism permite statelor membre să compenseze până la 70% din costurile suplimentare cu combustibilii și îngrășămintele suportate de fermieri, pescari și transportatori. Pentru sume mai mici, un mecanism simplificat prevede ajutoare forfetare de până la 50.000 de euro per beneficiar, cu formalități minime.

În cazul industriilor energointensive, intensitatea ajutoarelor pentru costurile cu electricitatea crește de la 50% la 70%, printr-o ajustare temporară a Cadrului de ajutoare de stat pentru Acordul Industrial Curat (CISAF).

Teresa Ribera, prima vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru tranziția ecologică, a declarat că noul cadru oferă „soluții ușor de aplicat” pentru a amortiza impactul asupra sectoarelor-cheie. La rândul său, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că actuala criză energetică este „probabil la fel de gravă ca cele din 1973 și 2022 la un loc”.

Prețul petrolului continuă să urce

Măsurile de la Bruxelles vin pe fondul unei creșteri susținute a prețurilor pe piețele de petrol. Cotația Brent a depășit 114 dolari pe baril, înregistrând a opta sesiune consecutivă de creștere, în timp ce blocada navală americană asupra Iranului continuă să restricționeze traficul prin strâmtoarea Ormuz. În Statele Unite, prețul benzinei a atins 4,23 dolari pe galon — cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului —, o creștere de peste 40% față de perioada anterioară războiului.

Retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC a adăugat un factor suplimentar de incertitudine pe piața globală a țițeiului, deși analiștii consideră că impactul pe termen scurt rămâne limitat comparativ cu riscurile geopolitice.

Criza kerosenului lovește aviația europeană

Sectorul aviatic european se confruntă cu una dintre cele mai grave penurii de kerosen din istorie. Prețul kerosenului a depășit 1.800 de dolari pe tonă în aprilie, iar importurile europene din Orientul Mijlociu s-au prăbușit. Rafinăriile din Europa funcționează la capacitate maximă pentru a produce combustibil pentru aviație, însă producția de 1,1 milioane de barili pe zi acoperă doar două treimi din consumul de 1,6 milioane de barili pe zi, potrivit datelor din industrie.

Aeroporturile regionale sunt cele mai vulnerabile. Consiliul Internațional al Aeroporturilor din Europa (ACI Europe) a calificat situația drept o „amenințare existențială”, în condițiile în care traficul de pasageri pe aceste aeroporturi rămâne cu 30% sub nivelul din 2019. Lufthansa a închis deja subsidiara regională CityLine, iar peste 150.000 de zboruri au fost anulate la nivel european de la debutul conflictului.

Băncile europene profită de volatilitate

Paradoxal, marile bănci europene au raportat rezultate record în primul trimestru. Deutsche Bank a înregistrat un profit trimestrial de 2,2 miliarde de euro, în creștere cu 8% față de anul precedent. Banco Santander a raportat un profit net de 5,5 miliarde de euro — o creștere de 60% —, iar UBS a anunțat un venit net de 3,04 miliarde de dolari americani, în urcare cu 80%. Veniturile din tranzacționare, amplificate de volatilitatea piețelor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, au fost principalul motor al acestor performanțe, relatează Euronews.

Cu toate acestea, conducerile celor trei instituții au avertizat asupra riscurilor macroeconomice pe termen lung, inclusiv șocurile energetice și scăderea încrederii consumatorilor. Inflația în zona euro a urcat la 2,5% în martie, pe fondul creșterii prețurilor la energie.

Ce urmează

Comisia Europeană va reevalua cadrul METSAF pe durata aplicării sale, în funcție de evoluția situației din Orientul Mijlociu. Analiștii avertizează însă că efectele crizei energetice ar putea persista „luni sau chiar ani”, așa cum a subliniat și von der Leyen. Uniunea Europeană pierde în prezent aproximativ 500 de milioane de euro pe zi din cauza creșterii prețurilor la combustibilii fosili, ceea ce face ca accelerarea tranziției energetice să fie nu doar un obiectiv strategic, ci o necesitate economică imediată.