Trump ordonă prelungirea blocadei navale a Iranului

Președintele american Donald Trump a instruit echipa de securitate națională să pregătească menținerea blocadei navale în Strâmtoarea Ormuz pe termen nelimitat, potrivit unui raport exclusiv al Wall Street Journal, publicat marți. Decizia semnalează trecerea de la un conflict activ la o strategie de presiune economică susținută, fără un orizont clar de finalizare.

Trump a decis într-o ședință în Situation Room, luni, să continue blocada în locul celorlalte două variante: reluarea bombardamentelor sau retragerea. Oficiali americani citați de WSJ au explicat că președintele consideră blocada mai puțin riscantă decât alternativele.

Negocierile, într-un impas total

Decizia vine pe fondul eșecului negocierilor dintre Washington și Teheran. Iranul a propus discuții în etape — mai întâi încetarea ostilităților, apoi deblocarea transportului maritim, cu amânarea dosarului nuclear. Administrația americană a respins abordarea, insistând ca programul nuclear iranian să fie discutat de la început.

Teheranul a cerut, de asemenea, recunoașterea dreptului de a îmbogăți uraniu, revenind la termenii acordului nuclear din 2015, pe care Trump l-a abandonat în primul său mandat. France 24 a consemnat lipsa oricărui progres în rundele recente de negocieri.

Presiune economică pe ambele fronturi

Blocada afectează grav economia iraniană. Teheranul a apelat din nou la rezervele fondului suveran pentru a finanța importurile esențiale, în condițiile în care inflația și concedierile se accelerează, transmite Iran International. Aproximativ 90% din comerțul internațional al Iranului tranzitează pe cale maritimă prin Golf, iar aceste rute nu pot fi înlocuite rapid, a explicat Nader Hashemi de la Universitatea Georgetown pentru Al Jazeera.

Rusia a încercat să devină o alternativă comercială pentru Iran prin Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud, însă comerțul bilateral de 4,8 miliarde de dolari rămâne modest. Experții citați de Al Jazeera au subliniat că Moscova nu poate compensa pierderea veniturilor din exporturile de petrol.

Cel mai mare șoc petrolier din istorie

Banca Mondială a calificat criza drept „cel mai mare șoc al aprovizionării cu petrol înregistrat vreodată”. Prețul Brent a crescut cu peste 50% față de ianuarie 2026, iar în scenariul pesimist — dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată — petrolul ar putea atinge o medie de 115 dolari pe baril.

Prețurile îngrășămintelor au urcat cu 31%, iar ureea s-a scumpit cu 60%, ceea ce amenință recoltele globale. Instituția avertizează că 45 de milioane de persoane ar putea fi afectate de insecuritate alimentară acută dacă blocada continuă.

Analiștii de la OilPrice.com estimează că peste 600 de milioane de barili au fost deja pierduți de la debutul conflictului, iar reluarea producției în Irak ar putea dura până la nouă luni.

Russell Hardy, directorul general al Vitol, a avertizat că toată capacitatea de producție de rezervă se află în spatele Strâmtorii Ormuz, ceea ce limitează drastic opțiunile de compensare. Pe plan intern, strategia are un cost politic: prețurile carburanților din SUA au atins cel mai ridicat nivel de la declanșarea conflictului cu Iranul, erodând sondajele lui Trump și perspectivele republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, notează Wall Street Journal.