Ormuz: IMO respinge taxele, UE riscă penurie de kerosen

Organizația Maritimă Internațională (IMO) a respins categoric luni propunerea Iranului de a introduce o taxă pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Comisia Europeană a avertizat că blocul european riscă o criză de kerosen dacă blocada se prelungește după luna iunie. Prețul petrolului Brent a urcat peste 108 dolari pe baril, iar peste 20.000 de marinari rămân blocați pe nave în Golful Persic.

IMO: „Nicio bază legală” pentru taxarea Strâmtorii Ormuz

Secretarul general al IMO, Arsenio Dominguez, a declarat că „nu există nicio bază legală pentru a introduce vreo taxă, vamă sau tarif de tranzit în strâmtorile utilizate pentru navigația internațională”, respingând astfel propunerea Teheranului, transmite AFP. Declarația vine după ce parlamentarul iranian Ebrahim Azizi a sugerat că forțele armate ale Iranului vor controla strâmtoarea și vor impune o plată obligatorie în riali iranieni.

Propunerea iraniană a provocat reacții ferme și la Consiliul de Securitate al ONU, unde Marea Britanie a cerut „redeschiderea completă și necondiționată a Strâmtorii Ormuz”. Ministrul britanic Steven Doughty a avertizat că „Iranului nu trebuie să i se permită să țină ostatică economia mondială”, subliniind că prin strâmtoare trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global.

UE riscă penurie de kerosen după iunie

Comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că „dacă războiul continuă și nu se găsește o soluție, după luna iunie ar putea începe să apară probleme de aprovizionare” cu combustibil pentru aviație, potrivit agenției EFE. Kerosenul reprezintă aproximativ 40% din costurile operaționale ale companiilor aeriene, iar prețurile ridicate provoacă deja anulări de zboruri.

Rafinăriile europene acoperă în mod normal 70% din necesarul de kerosen al blocului comunitar, restul de 30% fiind importat tradițional din Orientul Mijlociu. Pentru a compensa pierderile, Europa și-a intensificat aprovizionarea din Nigeria și SUA, relatează Reuters. Rafinăria Dangote din Nigeria a exportat aproximativ 160.000 de barili pe zi în aprilie, față de 100.000 în martie.

Comisia Europeană a semnalat anterior riscurile economice ale conflictului pentru Europa, iar acum a obligat statele membre să raporteze zilnic rezervele de urgență disponibile, în pregătire pentru o posibilă eliberare din stocuri.

Brent la peste 108 dolari, Goldman Sachs majoră previziunile

Prețul petrolului Brent a urcat luni cu peste 2%, depășind 108 dolari pe baril — nivel cu aproape 50% mai ridicat decât cel de dinaintea conflictului. WTI (West Texas Intermediate) a crescut cu 2,6%, ajungând la 96,85 dolari. Săptămâna precedentă, Brent a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală de la începutul războiului, de aproximativ 17%, potrivit Al Jazeera.

Goldman Sachs și-a majorat din nou previziunile, estimând o medie de 90 de dolari pe baril pentru Brent în trimestrul al patrulea din 2026. Banca a invocat un „șoc de aprovizionare fără precedent”, piața pierzând aproximativ 14,5 milioane de barili pe zi, conform OilPrice.

Marea Britanie: efectele vor dura „cel puțin 8 luni”

Darren Jones, secretarul de cabinet al premierului britanic, a declarat pentru BBC că efectele asupra prețurilor vor persista „cel puțin 8 luni” după încheierea conflictului. „Oamenii vor vedea prețuri mai mari la energie, alimente și bilete de avion, ca o consecință a acțiunilor lui Donald Trump în Orientul Mijlociu”, a afirmat Jones.

Federația Alimentelor și Băuturilor din Regatul Unit estimează o inflație alimentară de 9-10% până la sfârșitul anului, față de 3,3-3,7% în prezent. Guvernul britanic a înființat un Grup de Planificare pentru Situații de Urgență, condus de Jones, pentru a evalua strategii de atenuare a impactului asupra consumatorilor.

20.000 de marinari blocați, traficul scăzut cu 97%

Circa 20.000 de marinari rămân blocați pe aproximativ 1.600 de nave în Golful Persic, conform Euronews. IMO a raportat cel puțin 10 marinari uciși de la începutul conflictului. Traficul prin strâmtoare s-a prăbușit de la 129-138 de tranzitări zilnice la doar 4-19, ceea ce reprezintă o reducere de până la 97%, conform datelor citate de Newsweek și Al Jazeera.

Marina americană a întors înapoi 38 de nave care încercau să intre sau să iasă din porturile iraniene, iar Trezoreria SUA a sancționat 40 de companii și nave vineri. La principalul terminal petrolier iranian, Kharg Island, cel puțin 8 petroliere așteaptă, cu o capacitate combinată de 3 milioane de barili, scrie Newsweek citând firma de intelligence maritim Windward.

Producția de petrol a Iranului a scăzut la 2,75 milioane de barili pe zi și ar putea ajunge la 1,2-1,3 milioane pe zi până la mijlocul lunii mai dacă blocada se menține, estimează analistul Kpler Homayoun Falakshahi. Capacitatea de stocare a Iranului oferă încă aproximativ 22 de zile de producție.

Diplomația în impas, Iranul caută sprijin la Moscova

Iranul a propus prin intermediul Pakistanului redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea ostilităților, amânând discuțiile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară, după cum a raportat Axios. Propunerea a fost respinsă de Washington, care insistă pe rezolvarea chestiunii nucleare ca parte integrantă a oricărui acord.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ajuns luni la Sankt Petersburg pentru discuții cu Vladimir Putin, după ce negocierile din Pakistan au eșuat. Analiștii CursDeGuvernare notează că generalul Ahmad Vahidi, comandantul Gărzilor Revoluționare (IRGC), blochează intern încercările de negociere mai flexibilă. Între timp, SUA mențin trei portavioane în regiune și se pregătesc pentru operațiuni extinse.