Războiul din Iran: Europa între scumpiri și raționalizare

Consecințele economice ale războiului din Iran se adâncesc pe întregul continent european. Marea Britanie estimează cel puțin opt luni de prețuri ridicate la energie, alimente și bilete de avion după o eventuală încetare a conflictului, iar Suedia nu exclude raționalizarea carburanților. Pe piețele internaționale, barilul de petrol Brent a depășit pragul de 107 dolari, iar Goldman Sachs și-a majorat semnificativ previziunile de preț.

Londra: „Opt luni sau mai mult” de scumpiri

Darren Jones, șeful de cabinet al premierului britanic, a declarat că impactul economic al conflictului va persista mult după încetarea ostilităților. „Cred că cea mai bună estimare a noastră este de opt luni sau mai mult de la momentul rezolvării până când efectele economice se vor resimți în economie”, a afirmat Jones.

Oficialul britanic a precizat că publicul se va confrunta cu „prețuri mai mari la energie, alimente și bilete de avion, drept consecință a acțiunilor lui Donald Trump în Orientul Mijlociu”. Potrivit acestuia, creșterile de prețuri sunt mai probabile decât penuria efectivă pe rafturile supermarketurilor.

Fondul Monetar Internațional a revizuit deja în scădere prognoza de creștere economică a Marii Britanii, de la 1,3% la 0,8% pentru anul în curs. Între timp, guvernul de la Londra a alocat 100 de milioane de lire sterline pentru redeschiderea unei fabrici de dioxid de carbon, esențial pentru industria băuturilor, după ce producția a fost perturbată de criza îngrășămintelor chimice. Un comitet de criză condus de Jones se reunește de două ori pe săptămână pentru a monitoriza nivelul stocurilor.

Suedia, la un pas de raționalizarea carburanților

Premierul suedez Ulf Kristersson a recunoscut că impactul războiului asupra economiei țării s-a agravat, trecând de la „impact limitat” la „impact semnificativ”. Deși a subliniat că „nu planificăm raționalizarea în acest moment”, Kristersson a adăugat că Suedia „este pregătită pentru această posibilitate” și va informa populația din timp.

Înainte de o eventuală raționalizare formală, autoritățile suedeze intenționează să ceară cetățenilor reducerea consumului de carburanți și utilizarea mai intensă a transportului public. Guvernul de la Stockholm va prezenta o prognoză economică actualizată pe 1 mai.

Petrolul la 107 dolari, Goldman Sachs ridică previziunile

Pe piețele internaționale, prețul barilului de Brent a urcat peste 107 dolari după eșecul negocierilor de pace SUA-Iran de la Islamabad, cu un salt de peste 2% într-o singură sesiune de tranzacționare.

Goldman Sachs și-a majorat estimarea pentru trimestrul al patrulea din 2026 la 90 de dolari pe baril pentru Brent și 83 de dolari pentru WTI, față de previziunile anterioare de 80, respectiv 75 de dolari. Banca americană estimează că pierderea a 14,5 milioane de barili pe zi din producția din Orientul Mijlociu a transformat radical echilibrul pieței. Surplusul de 1,8 milioane de barili pe zi din 2025 a devenit un deficit de 9,6 milioane de barili pe zi în al doilea trimestru al anului curent.

„Cea mai mare perturbare energetică din istorie”

Daniel Yergin, vicepreședintele S&P Global, a calificat criza din Strâmtoarea Ormuz drept „cea mai mare perturbare energetică pe care am văzut-o vreodată”, subliniind că efectele depășesc cu mult sectorul petrolier. După evaluarea sa, sunt afectate aprovizionarea globală cu gaz natural, îngrășăminte chimice, heliu, aluminiu și produse petrochimice, iar Asia suportă cea mai mare parte a impactului — „80% din petrol și 90% din GNL mergeau spre Asia”.

Evaluarea este confirmată de Agenția Internațională a Energiei, care a caracterizat situația drept „cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței globale a petrolului”.

Europa cumpără masiv din rezerva strategică americană

Pentru a compensa pierderea aprovizionării din Golf, Europa a devenit principalul cumpărător al petrolului din Rezerva Strategică a Statelor Unite. Datele arată că din cele 79,7 milioane de barili eliberați, aproape 50 de milioane au fost direcționate către companii europene, printre care Trafigura (21,4 milioane barili), Shell (18,1 milioane) și BP (6 milioane). Un supertanker transportă în prezent 2,1 milioane de barili spre Rotterdam.

Petrolul american de tip sour din rezerva strategică este oferit rafinăriilor europene cu un discount de aproximativ 5 dolari pe baril față de gradele locale. Agenția Internațională a Energiei a coordonat o eliberare globală de peste 400 de milioane de barili, din care SUA contribuie cu 172 de milioane pe o perioadă de 120 de zile.

Riscul distrugerii structurale a cererii de gaz

Dincolo de prețurile ridicate pe termen scurt, analiștii semnalează un fenomen mai profund: distrugerea structurală a cererii de gaz natural lichefiat. Philip Mshelbila, de la Forumul Țărilor Exportatoare de Gaze, a atras atenția că „dacă conflictul s-ar încheia astăzi, lumea s-ar redresa în șase luni până la un an, dar dacă durează șase luni, acele reacții de moment pe care le vedem ar putea deveni structurale”.

Cifrele confirmă tendința: importurile de GNL ale Asiei au scăzut în aprilie la 19,03 milioane de tone, cel mai redus nivel din ultimii șase ani. China a importat doar 3,36 milioane de tone, minimul din aprilie 2018. Algeria a preluat parțial rolul Qatarului pentru aprovizionarea Europei, exportând 39-40 de miliarde de metri cubi anual, echivalentul a 13-14% din importurile europene de gaz.

Pe fondul crizei energetice care a dus deja prețul petrolului peste 106 dolari săptămâna trecută, perspectivele rămân incerte. Dacă impasul diplomatic se prelungește, economia europeană riscă o perioadă îndelungată de stagflație, cu efecte resimțite de la pompele de benzină până la rafturile supermarketurilor.