România, penultima în UE la ocuparea forței de muncă

România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la rata de ocupare a forței de muncă, cu doar 69% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani angajate, față de media europeană de 76,1%. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a calificat situația drept „o catastrofă” și a avertizat că țara „va ajunge într-un punct fără întoarcere” dacă nu se iau măsuri.

O treime din forța de muncă lipsește de pe piață

„Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE, dar nu există nicio mișcare anume în această direcție”, a declarat Pîslaru, potrivit Agerpres. Ministrul a subliniat că, dacă se ia în calcul și intervalul 15-64 de ani, aproximativ 40% dintre persoanele de vârstă activă nu sunt angajate, iar migrația accentuează presiunea.

Conform datelor Eurostat, în 2025 România a înregistrat o rată de ocupare de 69% pentru grupa 20-64 de ani, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. Singura țară cu un indicator mai slab este Italia, cu 67,6%. La polul opus se situează Malta (83,6%), Țările de Jos (83,4%) și Cehia (82,9%).

Bomba demografică: generația decrețeilor

Adevărata criză va lovi în perioada 2032-2034, când generația „decrețeilor” — cei născuți după interzicerea avortului prin Decretul 770 din 1966 — va ieși masiv la pensie, avertizează Pîslaru. Această generație reprezintă cel mai numeros segment demografic din România, iar pensionarea lor va crea un deficit și mai mare de forță de muncă.

Disparitățile sunt vizibile și între categorii: în grupa 15-64 de ani, rata de ocupare a femeilor (54,4%) este cu 17 puncte procentuale sub cea a bărbaților (71,4%), iar mediul rural (56%) rămâne semnificativ în urma celui urban (69,7%). Tinerii între 15 și 24 de ani au o rată de ocupare de doar 17,6%.

Ce soluții are România

Analiștii CFA România subliniază că deficitul bugetar ridicat alimentează inflația — ajunsă la 10,9% în mai 2026 —, ceea ce descurajează intrarea pe piața muncii. Combinația dintre emigrație, îmbătrânirea populației și rata scăzută a ocupării feminine creează ceea ce Pîslaru a numit „o presiune fără precedent” asupra sistemului de pensii și a economiei.

România și-a propus ca țintă o rată de ocupare de 74,7% până în 2030, potrivit angajamentelor asumate în cadrul Planului Național de Reformă. Diferența de aproape 6 puncte procentuale față de nivelul actual necesită, în opinia analiștilor, reforme structurale în educație, fiscalitate și politici de retenție a forței de muncă.