Impas nuclear SUA-Iran: Trump respinge oferta Teheranului

Președintele american Donald Trump a respins luni propunerea Iranului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz, considerând-o insuficientă în absența unor concesii privind programul nuclear iranian. „Nu e mulțumit de propunere”, a declarat un oficial american pentru Jerusalem Post, în timp ce negocierile pentru încetarea unui conflict care durează de două luni rămân blocate pe chestiunea nucleară.

Ce propune Iranul

Teheranul a transmis prin intermediul Pakistanului — care a servit drept mediator pe parcursul negocierilor — o ofertă de a ridica blocada asupra Strâmtorii Ormuz în schimbul retragerii blocadei navale americane și a încetării ostilităților. Punctul controversat: discuțiile despre programul nuclear iranian ar fi amânate pentru o rundă ulterioară de negocieri, potrivit Axios.

Iranul a propus anterior separarea celor două dosare, însă de această dată formula include condiții mai explicite privind ridicarea blocadei americane.

De ce refuză Washington

Administrația Trump consideră că acceptarea ofertei ar elimina principala pârghie de presiune asupra Teheranului. Secretarul de stat Marco Rubio a respins categoric ideea ca Iranul să controleze accesul la Ormuz, subliniind că „iranienii nu pot normaliza un sistem în care decid cine folosește o cale navigabilă internațională”, relatează PBS.

Trump a invocat programul nuclear iranian drept motiv principal al declanșării bombardamentelor din 28 februarie, declarând că „Iranul nu va avea armă nucleară”. Acceptarea unei înțelegeri care amână această chestiune ar contrazice însăși justificarea războiului. Uraniul îmbogățit iranian se află încă pe teritoriul țării, probabil la instalațiile de îmbogățire bombardate anul trecut, iar SUA insistă pe transferul stocului — posibil către Rusia — ceea ce Teheranul refuză categoric, susținând că programul servește exclusiv scopuri civile.

Un război costisitor

Conflictul a provocat pierderi semnificative ambelor părți. Potrivit Fortune, bilanțul depășește 3.375 de morți în Iran, 2.521 în Liban și 23 în Israel, pe lângă 13 militari americani uciși și sute de răniți.

Congresmanul Adam Smith, fost președinte al Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților, a avertizat într-un interviu CBS că războiul „a fost o greșeală de la început”. Conform estimărilor sale, SUA au consumat 45% din rachetele de precizie, 50% din interceptoarele THAAD și aproape jumătate din rachetele Patriot — stocuri care ar necesita până la patru ani pentru refacere. „Acum ne luptăm doar ca să revenim la starea de dinainte”, a sintetizat Smith.

Pe piețele internaționale, prețul barilului Brent a depășit 108 dolari — cu aproape 50% peste nivelul anterior conflictului. Scumpirea combustibililor afectează deja Europa, iar blocarea strâmtorii prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazul comercializat global a amplificat prețurile la îngrășăminte, alimente și bunuri de bază.

Presiuni interne în Iran

Și Teheranul resimte costurile. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a avertizat, conform Iran International, că „protestele populare sunt inevitabile”. Agențiile de informații iraniene estimează că economia nu poate rezista blocadei americane mai mult de 6-8 săptămâni — iar blocada dura deja de două săptămâni la momentul raportării.

Întreruperile de internet au generat o rată de șomaj de 20% în rândul angajaților dependenți de mediul online, iar agențiile prognosează încă două milioane de locuri de muncă pierdute în sectorul privat până la sfârșitul primăverii. Sectoarele petrolier, petrochimic și siderurgic riscă închiderea, cu ani de reconstrucție estimați în cazul unui colaps.

Diplomație pe mai multe fronturi

În ciuda impasului din negocierile directe, activitatea diplomatică rămâne intensă. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, s-a întâlnit luni cu președintele rus Vladimir Putin la Sankt-Petersburg. Putin a afirmat că Rusia va „face tot posibilul pentru a aduce pacea în Orientul Mijlociu”, transmite Fortune.

La ONU, zeci de state au cerut „redeschiderea urgentă și necondiționată” a strâmtorii, iar secretarul general António Guterres a avertizat că impasul din Ormuz riscă să declanșeze o criză alimentară globală. SUA mențin trei grupuri de portavioane în regiune — USS Abraham Lincoln, Gerald R. Ford și George H.W. Bush — cu aproximativ 15.000 de marinari și peste 200 de aeronave, anunță PBS.

Perspective: impas fragil, nu război deschis

Analiștii consultați de Al Jazeera sugerează că situația actuală ar putea deveni un „armistițiu semi-permanent fragil”. Rob Geist Pinfold de la King’s College London observă că niciuna dintre părți nu dorește reluarea ostilităților: Iranul are nevoie de timp pentru refacerea capacităților degradate, iar SUA se tem de costurile unei confruntări navale prelungite în Golf.

Pakistanul a dezafectat deja punctele de control și infrastructura de negociere din Islamabad, semn că reluarea discuțiilor directe nu este iminenta. Trump a sugerat că Iranul poate „să ne sune” dacă dorește să negocieze — o schimbare radicală față de declarațiile anterioare că Teheranul „acceptase totul”.

Între timp, armistițiul din 7 aprilie rezistă, dar fără un acord pe chestiunea nucleară, niciuna dintre părți nu are motiv să cedeze. Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, petrolul rămâne scump, iar diplomația se desfășoară la distanță.