Elveția votează duminică plafonarea populației la 10 milioane

Elvețienii decid duminică, 14 iunie, dacă introduc în Constituție o limită de 10 milioane de locuitori, într-un referendum care ar putea reconfigura relațiile cu Uniunea Europeană și pune în pericol accesul la specialiștii europeni. Populația țării a crescut cu 25% în doar două decenii.

Ce prevede inițiativa

Propunerea, lansată de Partidul Popular Elvețian (SVP/UDC) — cel mai mare partid din Confederație —, cere ca populația rezidentă permanentă să nu depășească 10 milioane de persoane până în 2050. Guvernul ar fi obligat să intervină din momentul în care pragul de 9,5 milioane este atins, un moment estimat în jurul anului 2031 la ritmul actual de creștere.

Printre măsurile prevăzute se numără denunțarea acordului de liberă circulație cu Uniunea Europeană, restricționarea permiselor de ședere și înăsprirea regulilor privind azilul și reunificarea familiilor.

Creștere demografică accelerată

Elveția avea 7,3 milioane de locuitori în 2002, când a intrat în vigoare acordul de liberă circulație cu UE. Astăzi, populația depășește 9,1 milioane. Cetățenii străini reprezintă peste 27% din populație, una dintre cele mai mari proporții din Europa, comparativ cu media UE de aproximativ 10%.

În 2025, 165.386 de cetățeni străini au imigrat în Elveția, două treimi provenind din spațiul UE/EFTA, conform Newsweek. Migrația netă a scăzut totuși cu 10,5%, ajungând la 74.675 de persoane, în timp ce cererile de azil au înregistrat un declin de 15%, la 25.781.

Sondaje: avansul oponenților

Un sondaj realizat în aprilie de institutul GfS Bern arăta un scor egal — 47% pentru și 47% contra. Cel mai recent sondaj, realizat între 19 și 27 mai, indică însă 52% împotriva inițiativei și 45% în favoare, cu o marjă de eroare de ±2,8 puncte procentuale.

Institutul precizează că „votul este complet deschis” și că „mici schimbări în mobilizarea alegătorilor pot înclina balanța”.

Guvernul se opune

Consiliul Federal și parlamentul resping propunerea. Ministrul federal Beat Jans a caracterizat inițiativa ca oferind „promisiuni goale”, potrivit Biziday. Guvernul avertizează că denunțarea acordului de liberă circulație ar putea declanșa anularea altor tratate bilaterale care leagă Elveția de piața unică europeană — principalul partener comercial al țării.

Mediul de afaceri elvețian, în special sectoarele farmaceutic, financiar, tehnologic și turistic, se declară îngrijorat de perspectiva pierderii accesului la forța de muncă calificată din UE.

Nu doar despre infrastructură

Susținătorii inițiativei invocă presiunea asupra locuințelor, transportului public, școlilor și spitalelor, despre care spun că sunt suprasolicitate din cauza creșterii rapide. SVP menționează și preocupări legate de integrarea culturală a imigranților.

Analiștii politici notează însă că propunerea „pare la prima vedere o dezbatere despre infrastructură”, dar în realitate încadrează migrația drept o „amenințare culturală”, relatează Newsweek.

Miza europeană

Referendumul intervine într-un moment delicat al relațiilor Elveția-UE. Parlamentul de la Berna dezbate un acord negociat la sfârșitul lui 2024 privind aprofundarea integrării economice cu blocul comunitar. Guvernul urmărește o cooperare mai strânsă cu UE pe fondul incertitudinilor globale, inclusiv tarifele comerciale americane impuse în 2025.

Un eventual „da” ar echivala, în opinia analiștilor, cu un „Brexit elvețian” — o ruptură cu cel mai important partener economic al țării.