Pentagon: războiul din Iran costă 25 mld. dolari

Pentagonul a prezentat marți costul total al operațiunilor militare americane din Iran: aproximativ 25 de miliarde de dolari în mai puțin de 60 de zile. Cifra a fost comunicată de Jules Hurst III, responsabilul financiar interimar al Pentagonului, în cadrul primei audieri a liderilor militari în Congresul SUA de la începutul războiului.

„Până în acest moment cheltuim circa 25 de miliarde de dolari pe Operation Epic Fury”, a declarat Hurst în fața Comitetului pentru Forțe Armate al Camerei Reprezentanților, adăugând că majoritatea costurilor provin din muniții, operațiuni de întreținere și înlocuirea echipamentelor. În martie, oficialii Pentagonului raportaseră că doar primele șase zile de război costaseră 11,3 miliarde de dolari, potrivit NBC News.

Hegseth în fața Congresului: „Să vă fie rușine”

Secretarul Apărării Pete Hegseth a apărat cu vehemență operațiunea militară în prima sa audiere parlamentară de la declanșarea conflictului pe 28 februarie 2026. Alături de el au depus mărturie generalul Dan Caine, președintele Statelor Majore Întrunite, și responsabilul financiar interimar Hurst.

„Principalul adversar cu care ne confruntăm în acest moment sunt cuvintele nesăbuite, iresponsabile și defetiste ale congresmenilor democrați și ale unor republicani”, a declarat Hegseth, conform PBS NewsHour. „Două luni într-o luptă existențială pentru siguranța poporului american — Iranul nu poate avea bombă nucleară — suntem mândri de această operațiune.”

Hegseth l-a atacat direct pe congresmanul democrat John Garamendi din California, care descrisese conflictul drept o „mlaștină”: „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine pentru această afirmație!” Garamendi replicase că războiul este „o catastrofa geopolitică”, „o eroare strategică” și „o rană autoprovocata”.

Contradicția nucleară

Un moment tensionat al audierilor a vizat justificarea continuării operațiunilor. Hegseth a susținut că facilitățile nucleare ale Iranului au fost „distruse complet”, dar că Teheranul nu a abandonat ambițiile nucleare. Congresmanul democrat Adam Smith din Washington a intervenit imediat: dacă programul nuclear a fost anihilat, de ce continuă războiul?

Această contradicție a subliniat tensiunea centrală a audierilor: administrația Trump susține că a eliminat amenințarea nucleară, dar cere totodată Congresului să aprobe continuarea conflictului și un buget de apărare fără precedent.

Buget record de 1.500 de miliarde de dolari

Audierea a vizat și propunerea bugetului Pentagonului pentru anul fiscal 2027: 1.500 de miliarde de dolari, o creștere de circa 50% față de nivelul actual și cea mai mare sumă din istoria departamentului. Relatează Bloomberg că este vorba despre cel mai mare salt bugetar într-un singur an din ultimele decenii.

Hurst a anunțat că Pentagonul va transmite Congresului, prin Casa Albă, o cerere de finanțare suplimentară „când vom avea o evaluare completă a costului conflictului”. Congresmanul Smith a subliniat că Pentagonul nu informase legislativul despre costurile războiului de la începutul operațiunilor.

War Powers Resolution: termenul legal se apropie

Audierea a căpătat o urgență suplimentară pe fondul apropierii limitei de 60 de zile prevăzute de War Powers Resolution din 1973. Conform acestei legi, președintele poate utiliza forța militară fără aprobarea Congresului timp de maximum 60 de zile, după care poate solicita o extensie de 30 de zile sau Congresul votează autorizarea războiului.

Senatul a respins de mai multe ori în ultimele două luni măsuri care ar fi obligat administrația Trump să înceteze operațiunile. În Camera Reprezentanților, o rezoluție similară a eșuat cu un singur vot, transmite NBC News.

Aprobarea publică în scădere continuă

Sondajele Reuters/Ipsos arată că doar 34% dintre americani aprobă implicarea SUA în conflictul cu Iranul, în scădere de la 38% la jumătatea lunii martie și 36% la jumătatea lui aprilie. Popularitatea președintelui Trump a scăzut pe fondul conflictului și al creșterii prețurilor la combustibili.

Surse din Pentagon citate de NBC News au indicat că Iranul a provocat pagube bazelor militare americane din Orientul Mijlociu mult mai grave decât s-a recunoscut public, iar reparațiile ar putea costa miliarde de dolari suplimentare. Revista The Atlantic a raportat anterior că Departamentul Apărării ar putea subestima gravitatea lipsurilor de rachete, iar vicepreședintele JD Vance a pus la îndoială acuratețea rapoartelor Pentagonului.

Impact economic global

Dincolo de costurile militare directe, blocada navală asupra Iranului continuă să afecteze piețele energetice mondiale. Prețul barilului Brent a ajuns la 114,75 dolari, de la circa 70 de dolari înainte de conflict, iar WTI la 103,33 dolari.

Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că costurile importurilor de petrol ale țării au crescut cu 167%, ajungând la 800 de milioane de dolari pe săptămână, anunță OilPrice.com. Pakistanul a introdus săptămâna de lucru de patru zile în sectorul public, a scos din circulație 60% din vehiculele oficiale și a impus închiderea magazinelor la ora 20:00, în încercarea de a reduce consumul de combustibil.

Criza kerosenului pentru avioane și valul de scumpiri din Europa completează tabloul unui conflict ale cărui consecințe economice depășesc costul militar declarat de Pentagon.

Congresul urmează să decidă în săptămânile următoare dacă autorizează continuarea operațiunilor, în condițiile în care un armistițiu fragil este în vigoare, iar negocierile SUA-Iran rămân într-un impas.