FMI: reducerile de taxe pe combustibili nu rezolvă criza

Fondul Monetar Internațional a avertizat guvernele europene că reducerea taxelor pe combustibili nu este o măsură „înțeleptă” pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate la energie, în contextul crizei energetice provocate de războiul din Orientul Mijlociu și de perturbarea rutelor de aprovizionare prin Strâmtoarea Ormuz.

„Măsurile largi de sprijin, fără o dată clară de încheiere, sunt greu de retras și trebuie evitate”, a transmis instituția, potrivit DPA.

Lecția din 2022: bani mulți, efect mic

FMI și-a fundamentat avertismentul pe experiența crizei energetice din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina. Atunci, guvernele europene au cheltuit în medie 2,5% din PIB pe pachete de sprijin energetic. Conform analizei Fondului, peste două treimi din aceste sume au fost nedirecționate — au ajuns la toată populația, indiferent de venituri.

Doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa integral creșterea costurilor energetice pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării. Restul banilor au ajuns disproporționat la gospodăriile cu venituri mari, care consumă mai multă energie.

Semnalul prețurilor, distorsionat

Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, a explicat că prețurile ridicate îndeplinesc un rol esențial de reglare a pieței. „Prețurile ajută la reducerea cererii și la readucerea echilibrului între cerere și ofertă. Multe dintre măsurile discutate slăbesc acest semnal”, a declarat Kammer, conform Reuters.

Fondul recomandă în schimb transferuri directe, în sumă fixă, către gospodăriile vulnerabile — măsuri care oferă un sprijin mai eficient la un cost fiscal mult mai mic.

Germania, caz concret

Avertismentul vine în timp ce guvernul de coaliție al Germaniei a propus o reducere a accizelor și a TVA la motorină și benzină, de aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru o perioadă de două luni, între mai și iunie. Parlamentul de la Berlin analizează propunerea, care ar urma să fie votată săptămâna viitoare.

Presiuni fiscale în creștere

Kammer a subliniat că guvernele europene se confruntă deja cu presiuni fiscale semnificative: cheltuielile pentru apărare, pensii și îngrijirea populației în curs de îmbătrânire ar putea ajunge la 5% din PIB până în 2040. În acest context, măsurile nedirecționate de sprijin energetic riscă să agraveze dezechilibrele bugetare.

Potrivit ultimelor previziuni ale FMI, inflația în zona euro va urca la 2,6% în 2026, față de 2,1% anul trecut, în vreme ce creșterea economică a Uniunii Europene va fi de doar 1,3%. Într-un scenariu pesimist, cu șocuri persistente de aprovizionare, inflația ar putea depăși 5%, apropiind UE de o recesiune.