Brent trece de 120$: îngrășăminte și hrană în criză

Prețul petrolului Brent a atins miercuri pragul simbolic de 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Cotația de referință europeană a urcat cu peste 7% într-o singură zi, pe fondul temerilor că blocada navală americană asupra Iranului se va prelungi și al ieșirii Emiratelor Arabe Unite din OPEC.

Brent pentru livrare în iunie s-a tranzacționat la 118,40 dolari pe baril la mijlocul ședinței de miercuri, în creștere cu 6,45%, în timp ce țițeiul american WTI a urcat cu 7,20%, la 107,10 dolari. Spre finalul zilei, Brent a depășit 120 de dolari — un nivel neatins din iunie 2022, când piețele reacționau la invazia Rusiei în Ucraina.

Ce alimentează creșterea

Trei factori convergenți au propulsat prețurile. În primul rând, blocada navală americană asupra porturilor iraniene continuă să reducă oferta globală. Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează 35% din comerțul mondial de țiței pe mare, rămâne practic închisă de la 28 februarie. Potrivit Băncii Mondiale, această situație a provocat „cel mai mare șoc al ofertei de petrol din istorie”, cu o reducere inițială de circa 10 milioane de barili pe zi.

Al doilea factor este ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC, anunțată marți. EAU reprezintă 13% din producția OPEC și vizează o capacitate de 5 milioane de barili pe zi până în 2027 — o decizie care slăbește coeziunea cartelului și amplifică incertitudinea pe piață.

Al treilea element: reuniunea de la Casa Albă dintre președintele Trump și directorii marilor companii petroliere, inclusiv Chevron. Conform BBC, întâlnirea a fost interpretată de investitori ca un semnal că închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea dura mai mult decât se anticipa.

Îngrășămintele s-au dublat, 45 de milioane de oameni riscă foametea

Consecințele depășesc cu mult sectorul energetic. Prețurile îngrășămintelor s-au mai mult decât dublat de la închiderea strâmtorii, relatează OilPrice, deoarece aproximativ jumătate din exporturile globale de materii prime pentru fertilizanți — uree, amoniac, sulf — tranzitau Ormuzul.

Organizația Națiunilor Unite estimează că alte 45 de milioane de persoane ar putea fi împinse spre foamete, cele mai vulnerabile țări fiind Sudan, Somalia, Mozambic, Kenya și Sri Lanka. „A fost ca și cum ar fi căzut o bombă peste tot”, a declarat Andy DeVries, fermier din Iowa, citat de OilPrice. Fermierii se confruntă cu alegerea între amânarea semănăturilor și renunțarea completă la îngrășăminte.

Rutele maritime se reconfigurează

Blocada Ormuzului a declanșat o reconfigurare rapidă a comerțului maritim global. Traficul de petroliere prin Canalul Panama a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul cererii cumpărătorilor asiatici — Japonia, Coreea de Sud, India, China — care se orientează spre petrolul american.

Costurile de tranzit au explodat: o rezervare de trecere prin Canal, care costa 135.000 de dolari înainte de conflict, ajunge acum la 385.000 de dolari. Într-un caz extrem, un petrolier a plătit 4 milioane de dolari pentru trecere prioritară, potrivit datelor publicate de OilPrice.

Exporturile americane de țiței au atins un nivel record de 6,43 milioane de barili pe zi, conform cifrelor citate de BBC.

Pakistan, exemplul dramatic

Efectele sunt devastatoare pentru economiile emergente. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a anunțat că factura săptămânală de import de petrol a crescut cu 167%, de la 300 la 800 de milioane de dolari. Creșterea prețurilor a „subminat eforturile colective” ale Pakistanului din ultimii doi ani de stabilizare economică, a adăugat premierul.

Guvernul de la Islamabad a implementat măsuri drastice: săptămâna de lucru de patru zile, jumătate dintre angajați au trecut la lucrul de acasă, centrele comerciale se închid la ora 20:00, iar alocațiile de combustibil au fost reduse la jumătate. Economiștii avertizează că ritmul de creștere al PIB-ului pakistanez ar putea scădea la 1,8% pentru anul fiscal 2027, de la o estimare anterioară de 3,2%.

Ce spun analiștii

Banca Mondială prognozeză în raportul din aprilie 2026 o creștere a prețurilor materiilor prime de 16% în acest an, cu energia urcând 24% — cel mai abrupt avans de la invazia Rusiei în Ucraina. În scenariul de bază, care presupune că perturbările acute se încheie în mai, Brent ar avea o medie de 86 de dolari pe baril pe parcursul anului. Însă în scenariul de risc, media ar putea ajunge la 115 dolari.

Goldman Sachs a ridicat prognoza medie pentru 2026 la 85 de dolari pe baril, cu un scenariu pesimist de 120 de dolari în trimestrul al treilea dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Analiștii Standard Chartered estimează un preț de 90-95 de dolari în cazul unei reluări a tranzitului, dar cu o primă permanentă de 10-20 de dolari peste nivelurile anterioare conflictului.

Venezuela, soluția parțială

SUA încearcă să compenseze prin petrolul venezuelean. Andy Walz, președintele diviziei downstream a Chevron, a declarat că importurile actuale de 250.000 de barili pe zi din Venezuela „scad prețurile în America”. Compania vizează o creștere la 350.000-400.000 de barili pe zi, iar Venezuela a atins în martie un milion de barili pe zi exportate — prima dată din septembrie 2025.

Cu toate acestea, prețul mediu al benzinei în SUA a ajuns la 4,17 dolari pe galon, în creștere cu 32% față de anul anterior. În California, benzina depășește 5,96 dolari pe galon, după ce rafinăriile au prioritizat producția de kerosen în defavoarea benzinei — kerosenul aviatic fiind mai profitabil în condițiile actuale de piață.