Banca Mondială reduce prognoza României la 0,5%

Banca Mondială a redus semnificativ estimarea de creștere economică a României pentru 2026, de la 1,3% prognozat în ianuarie la doar 0,5%, cea mai slabă performanță din regiune. Revizuirea vine pe fondul consolidării fiscale și al declinului accentuat al consumului privat, care a încetinit de la aproape 6% în 2024 la doar 0,6% în 2025.

Noua prognoză plasează România semnificativ sub media Europei Centrale, estimată la 2,4% pentru 2026. Conform unei analize publicate de Curs de Guvernare, creșterea României reprezintă o șesime din cea a Poloniei, principalul competitor regional.

Un an de stagnare

Economia românească a crescut cu doar 0,7% în 2025, cel mai slab ritm de la pandemia de COVID-19. Raportul Băncii Mondiale atribuie încetinirea „politicii fiscale stricte, incluzând înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politicii monetare restrictive”, care „au afectat semnificativ consumul privat”.

Consumul gospodăriilor — motorul tradițional al economiei românești — a fost practic în stagnare. De la o creștere robustă de aproape 6% în 2024, alimentată de majorările de pensii și salarii din sectorul public, consumul privat a încetinit brusc la 0,6% în 2025, pe fondul inflației persistente și al scăderii încrederii consumatorilor.

Datele recente confirmă această tendință: România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a vânzărilor din comerț din întreaga Uniune Europeană, un semnal că puterea de cumpărare a populației continuă să se erodeze.

Consolidare fiscală cu costuri economice ridicate

Principala cauză a încetinirii este programul de consolidare fiscală lansat de guvern pentru a reduce deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024 — cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Măsurile adoptate includ creșterea TVA de la 19% la 21%, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pe parcursul anilor 2025–2026 și unificarea cotelor reduse de TVA. Aceste intervenții au contribuit la reducerea deficitului la 8% din PIB în 2025, arată raportul Băncii Mondiale.

Instituția financiară internațională estimează că deficitul va coborî sub 6% din PIB până în 2027, în acord cu angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv.

Semnale mixte pe piețele financiare

Pe piețele de capital, consolidarea fiscală a început să dea rezultate. Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani au scăzut cu aproximativ 1,5 puncte procentuale față de vârful de 8,6% atins în mai 2025, ceea ce indică o îmbunătățire a încrederii investitorilor în capacitatea României de a-și gestiona datoria.

Cu toate acestea, costurile serviciului datoriei publice aproape s-au dublat în ultimii trei ani, relevă datele Băncii Mondiale, creând o presiune bugetară suplimentară care limitează spațiul pentru investiții productive.

Prognoza pe termen mediu

Pentru 2027, Banca Mondială anticipează o revenire a creșterii la 1,4%, revizuită și aceasta în jos de la 1,9% prognozat anterior. Revenirea depinde de absorbția eficientă a fondurilor europene, de creșterea investițiilor private și de progresul reformelor structurale.

Raportul subliniază că, deși consolidarea fiscală afectează creșterea pe termen scurt, alternativa — amânarea ajustării — „ar fi subminat încrederea pieței, investițiile UE și private și ar fi putut duce la o creștere și mai slabă”.

Avertismentul Consiliului Fiscal

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat la Universitatea Babeș-Bolyai că România „a trăit mulți ani peste posibilități”. În viziunea sa, datoria publică a crescut de la 39% din PIB în 2019 la aproximativ 60% în prezent.

Dăianu a menționat că un deficit de circa 6,2% din PIB în 2026 „ar fi foarte bine” pentru redresarea economică, dar a precizat că ajustarea bugetară „va continua și după 2026”. De asemenea, președintele Consiliului Fiscal a avertizat că prețurile combustibililor nu vor reveni la nivelurile anterioare conflictului din Orientul Mijlociu, ca urmare a distrugerilor suferite de infrastructura energetică din regiune.

Perspectiva Băncii Mondiale evidențiază dilema centrală a economiei românești: consolidarea fiscală, necesară pentru a readuce finanțele publice pe un traseu sustenabil, frânează inevitabil creșterea pe termen scurt. Succesul strategiei depinde de capacitatea autorităților de a transforma spațiul fiscal câștigat în investiții care să susțină o creștere economică durabilă, după ani de expansiune alimentată de consum și deficite. Semnalele de la avertismentele recente ale FMI merg în aceeași direcție.