P PulsInfo.ro
Salariile bugetarilor, între creșteri și concedieri
Photo by Gergely Meszárcsek on Pexels · Pexels · Pexels License
Economie

Salariile bugetarilor, între creșteri și concedieri

PulsInfo.ro 4 min de citit

Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat miercuri, 14 mai, parametrii viitoarei legi a salarizării în sectorul public, avertizând că România nu își mai permite creșteri salariale fără reduceri de personal. Anunțul vine în contextul unei presiuni duble: angajamentele față de Comisia Europeană în cadrul PNRR și un decalaj tot mai mare între salariile din sectorul public și cel privat.

166 de miliarde de lei, 8,1% din PIB

Conform datelor prezentate de premier, statul cheltuiește anual 166 de miliarde de lei pentru salariile celor aproximativ 1,28 milioane de angajați din sectorul public — echivalentul a 8,1% din PIB. „Din fiecare leu colectat, 39 de bani merg către salariile bugetarilor”, a subliniat Bolojan, precizând că România are „printre cele mai mici venituri fiscale dintre țările UE, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale ca procent din aceste venituri”.

Premierul a avertizat că anvelopa salarială nu va putea crește peste acest prag: „Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare, pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel am intra într-o fundătură.”

Două variante pentru 2027

Bolojan a prezentat două scenarii pentru creșterile salariale din anul viitor. Prima variantă prevede o majorare de mică amploare, fără restructurări în sectorul public. A doua variantă propune creșteri mai consistente și corectarea inechităților, dar condiționat de reducerea numărului de angajați „acolo unde nu se justifică”. „Singura soluție pentru a plăti mai bine este să reducem baza de cheltuieli publice”, a explicat premierul.

Potrivit CursDeGuvernare, noua grilă de salarizare vizează o reducere a ponderii cheltuielilor cu personalul de la 8,1% la 7,3% din PIB. Primele vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază, iar creșterea nominală pentru 2027 nu va depăși creșterea nominală a PIB-ului. Termenul-limită impus de PNRR pentru adoptarea legii este 31 august 2026.

Alături de Bolojan, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că proiectul va fi depus în Parlament sub medierea Președinției, cu obiectivul de a obține acordul tuturor partidelor parlamentare — o condiție delicată în contextul actual al negocierilor pentru formarea noului guvern.

47 de companii locale primesc majorări de 6,5%

Simultan cu avertismentele privind austeritatea, Guvernul a aprobat în aceeași ședință un memorandum care permite creșteri salariale de 6,5% — echivalentul ratei inflației — la 47 de companii din subordinea autorităților locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că majorările salariale însumează 83,1 milioane de lei pentru 43 de operatori. La acestea se adaugă 66,4 milioane de lei pentru ocuparea posturilor vacante la 33 de operatori și 18,3 milioane de lei pentru posturi nou înființate. Nu toate companiile au solicitat atât majorări, cât și noi angajări, ceea ce explică diferențele numerice.

Dogioiu a adăugat că toate cele 47 de companii sunt profitabile, iar majorările vor fi finanțate exclusiv din bugetele proprii de venituri și cheltuieli — fără impact asupra bugetului de stat. Companiile vizate activează în domenii precum apă-canal, salubritate și transport public local.

Aprobarea este condiționată de criterii financiare stricte: companiile nu trebuie să fi înregistrat pierderi sau restanțe la plăți până la 31 decembrie 2025 și nici să prevadă astfel de situații pe parcursul anului 2026. Dacă au beneficiat de subvenții de la bugetul local sau de stat, creșterile salariale trebuie acoperite exclusiv din venituri proprii.

Context: recesiune și reformă sub presiune

Decizia vine pe fondul unei recesiuni tehnice confirmate recent, cu PIB-ul în scădere cu 1,7% în primul trimestru, și a unor dobânzi la datoria publică de aproximativ 60 de miliarde de lei anual (circa 3% din PIB). Bolojan a reiterat că „este anormal și imoral ca guvernele care au dat foc țării să critice pe cel care stinge incendiul”, referindu-se la moștenirea deficitelor acumulate în anii anteriori. Până la publicare, partidele vizate de această acuzație nu au reacționat public.

Distribuie Copiat!

Comentarii

pentru a lăsa un comentariu.

Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!

Raportează comentariul

Selectează motivul raportării:

Articole similare