România intră oficial în recesiune: PIB-ul scade cu 1,7%

România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Institutul Național de Statistică a confirmat miercuri al doilea trimestru consecutiv de contracție economică. Produsul intern brut s-a contractat cu 1,7% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut — un rezultat de peste opt ori mai slab decât consensul analiștilor Bloomberg, care anticipau o scădere de doar 0,2%.

Datele, publicate simultan cu un raport care arată inflația la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, conturează imaginea unei economii afectate pe mai multe fronturi: producție industrială în scădere, prețuri în creștere accelerată și o piață de capital care a reacționat imediat.

Cifrele care confirmă recesiunea

Potrivit datelor semnal ale INS, economia s-a contractat cu 1,7% pe serie brută și cu 1,5% pe serie ajustată sezonier față de primul trimestru din 2025. Trimestrial, PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de ultimele trei luni ale anului trecut, iar datele pentru trimestrul IV din 2025 au fost revizuite în jos, la o contracție de 2%, față de estimarea anterioară de 1,8%.

Amploarea declinului a surprins piețele și analiștii deopotrivă. Consensul Bloomberg era de o scădere de 0,2%, în timp ce economiștii BCR — subsidiara locală a Erste Group — estimaseră un declin de 0,7%. Rezultatul efectiv, de aproape 2,5 ori mai slab decât cea mai pesimistă prognoză bancară, a depășit toate estimările.

Inflație la 10,7%: scumpiri majore la energie și chirii

Concomitent, INS a raportat o rată anuală a inflației de 10,71% în aprilie, în creștere de la 9,9% în martie — cel mai ridicat nivel din ultimele 13 luni. România are totodată cea mai mare inflație din Europa. Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a ajuns la 9,5%.

Cele mai semnificative scumpiri s-au înregistrat la energia electrică, cu un avans de 54,18% pe an, și la motorină, cu 32,68%. Chiriile au crescut cu 33,5% într-o singură lună, conform datelor INS. Serviciile în ansamblu s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%.

Inflația de bază, care exclude elementele volatile, a urcat la 8,2%, în timp ce indicatorul CORE2 ajustat — monitorizat de Banca Națională a României — a atins 12,7% anual, un nivel care limitează capacitatea BNR de a relaxa politica monetară.

Industria în declin, cu excepția energiei

Producția industrială a confirmat tendința negativă, scăzând cu 2% pe serie brută și cu 2,4% pe serie ajustată sezonier în primul trimestru, relatează Economica.net. Industria prelucrătoare, coloana vertebrală a sectorului, a înregistrat cel mai mare declin: 3,3% pe serie brută, respectiv 3,8% ajustat.

Singura excepție pozitivă a fost sectorul energetic, care a crescut cu 6,1%. Luna martie a adus o revenire lunară de 11,6%, însă insuficientă pentru a compensa trimestrul negativ în ansamblu.

BCR revizuiește în jos prognoza pentru 2026

Economiștii BCR au reacționat imediat, revizuind prognoza de creștere economică pentru întregul an 2026 de la +0,3% la -0,3%, conform analizei publicate de Ziarul Financiar. Dacă estimarea se confirmă, România ar încheia anul în contracție — pentru prima dată de la pandemia din 2020.

Totodată, BCR a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului de la 5,5% la 5,9%, menținând rata dobânzii de politică monetară a BNR la 5,50%. Alte instituții internaționale aveau prognoze pozitive de creștere pentru România: FMI (+0,7%), Banca Mondială (+1,3%), Comisia Europeană (+1,1%) și OCDE (+1%). Aceste estimări au fost însă formulate înainte de publicarea datelor din primul trimestru.

Bursa reacționează, salariile cresc sub inflație

Bursa de Valori București a deschis miercuri în creștere, însă a trecut pe minus după publicarea datelor, transmite Ziarul Financiar. Indicele BET a pierdut 0,5%, BET-NG (energie) a scăzut cu 0,75%, iar BET-BK cu 0,6%, întrerupând o serie de șase ședințe consecutive de câștiguri.

Pe piața muncii, câștigul salarial mediu net a urcat la 5.938 de lei în martie, cu 6,9% mai mult decât în anul anterior. Raportat însă la o inflație de 10,7%, creșterea nominală nu acoperă scumpirile — ceea ce înseamnă, în termeni reali, o scădere a puterii de cumpărare.

Reacții politice

Datele INS au declanșat un val de reacții politice. Liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că situația economică „înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort”, acuzând administrația condusă de premierul Ilie Bolojan de „trei trimestre consecutive de scădere economică” și de creșterea inflației „de la 5% la aproape 11%”.

Senatorul AUR Petrișor Peiu a afirmat că „nu este o criză mondială sau europeană, este doar criza noastră”, invocând datele INS drept confirmare a motivelor pentru presiunea economică resimțită pe piețele financiare.

De menționat că PSD a făcut parte din coaliția de guvernare până de curând, iar măsuri precum liberalizarea prețului energiei electrice — unul dintre principalii factori ai creșterii inflației — au fost adoptate în acea perioadă.