România intră în stagflație: PIB scade 0,7%, energia se scumpește

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat luni, 7 septembrie, datele definitive pentru trimestrul al doilea din 2026: economia României a scăzut cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, rămânând totuși nemodificată față de trimestrul anterior. Cumulat, pe primele șase luni ale anului, PIB-ul a coborât cu 0,7% față de S1 2025 — confirmare oficială a ceea ce analiștii anticipau de la finele lui 2024. Stagflația nu mai este un scenariu de risc: este o realitate cu ștampila INS pe ea.

Ce arată datele INS în detaliu

Contracția din trimestrul 2 (-0,4% an/an) marchează o temperare față de trimestrul 1, când economia pierduse 1,2% în ritm anual. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a rămas nemodificat — stagnare, nu adâncire. Pe serii ajustate sezonier, scăderea cumulată pe primul semestru ajunge la 1,6%, o imagine mai dură decât cifrele brute.

Structura explică mecanismul: consumul gospodăriilor — de regulă principalul motor al creșterii — a scăzut cu 3,1% an/an. Comerțul cu amănuntul și ridicata a pierdut 4,5%, IT&C-ul a scăzut cu 2,8%, sectorul public s-a contractat cu 2%. Cererea internă este în prăbușire.

Un singur motor: construcțiile și investițiile europene

Sectorul construcțiilor a înregistrat cel mai puternic avans — +15,3% an/an —, alimentat de proiectele de infrastructură cofinanțate din fonduri europene. Formarea brută de capital fix — indicatorul agregat al investițiilor — a crescut cu 16,5%, unicul segment cu contribuție pozitivă substanțială. Potrivit analizei HotNews, banii europeni au fost singurul lucru care a ținut economia pe linia de plutire, în timp ce băncile și-au refăcut calculele și se pregătesc de recesiune.

Stagflația: de ce e mai grav decât recesiunea simplă

Stagflația — combinația de contracție economică cu inflație persistentă — pune autoritățile în fața unei dileme fără soluție simplă. Dobânzile ridicate, instrument clasic de temperare a inflației, frânează și mai mult investițiile și consumul. Stimularea fiscală a creșterii alimentează, la rândul ei, prețurile. România se află în acest scenariu nefavorabil cel puțin din trimestrul 2 din 2025 — a doua contracție anuală consecutivă confirmă că nu este un episod temporar.

Energia se scumpește: Hidroelectrica deschide seria

Hidroelectrica a anunțat o majorare de 7% a prețului energiei electrice pentru clienții ale căror contracte se reînnoiesc în octombrie. Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, într-o declarație la Digi24, aceasta nu va rămâne o mișcare izolată: scenariul de creștere cu 10-15% rămâne plauzibil în cazul altor furnizori majori care vor proceda similar.

O creștere a facturilor energetice cu două cifre, în sezonul rece, aplicată unui consum privat deja în scădere cu 3,1%, riscă să adâncească presiunea inflaționistă și să comprime și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Tezaur la 7,15%: costul finanțării statului

Concomitent cu publicarea datelor INS, Ministerul Finanțelor a lansat o nouă ediție a programului Tezaur. Titlurile de stat oferă randamente cuprinse între 6,20% pe an (maturitate 1 an) și 7,15% pe an (maturitate 5 ani), perioadă de subscriere până pe 2 octombrie. Aceste niveluri ridicate de dobândă reflectă costul crescut la care statul român se finanțează pe piețele interne — un indicator al riscului perceput de investitori față de traiectoria fiscală a țării, în contextul recesiunii.