România, inflație triplă față de media UE

România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană în privința inflației, cu o creștere anuală a prețurilor de 9% în martie 2026, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. Cifra este de trei ori mai mare decât media comunitară de 2,8% și aproape de patru ori peste rata zonei euro, de 2,6%.

Diferența față de restul blocului comunitar este uriașă: următoarele țări clasate, Croația cu 4,6% și Lituania cu 4,4%, au rate de cel puțin două ori mai mici decât cea a României. La polul opus, Danemarca înregistrează cea mai scăzută inflație din UE, de doar 1%, urmată de Cehia, Cipru și Suedia, toate cu 1,5%.

Inflație accelerată față de februarie

Față de februarie, când indicatorul armonizat Eurostat indica 8,3%, ritmul de creștere a prețurilor s-a accelerat semnificativ. Prin comparație, în martie 2025 inflația era de 5,1%, aproape jumătate din nivelul actual.

Datele Institutului Național de Statistică arată o imagine și mai sumbră: rata anuală calculată pe baza indicelui prețurilor de consum a ajuns la 9,87% în martie, conform datelor INS publicate săptămâna aceasta. Diferența față de indicatorul armonizat Eurostat se explică prin metodologii diferite de calcul.

Ce s-a scumpit cel mai mult

Serviciile reprezintă principalul motor al inflației românești, cu un avans anual de 11,05%, urmate de mărfurile nealimentare, care s-au scumpit cu 10,89%. Produsele alimentare au crescut cu 7,67%, un ritm mai moderat, dar care afectează direct bugetele gospodăriilor.

Potrivit raportului Concordia, printre factorii care alimentează presiunile inflaționiste se numără scumpirea combustibililor generată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a perturbat lanțurile de aprovizionare cu petrol, precum și încetarea măsurilor de plafonare a prețurilor la energie, din august 2025.

Patronatele avertizează: risc de recesiune

Confederația patronală Concordia, care reunește companii ce generează 30% din PIB-ul României și au peste 450.000 de angajați, trage un semnal de alarmă. Potrivit unui raport publicat miercuri, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6,2% în ritm anual în februarie, iar segmentul bunurilor nealimentare a înregistrat o contracție și mai severă, de 9,4%.

Economiștii confederației avertizează că „probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată”. Raportul descrie situația drept „o recalibrare, nu o criză structurală”, dar subliniază că „reconstrucția încrederii este un proces îndelungat, care nu poate fi accelerat prin declarații, ci doar prin acțiuni concrete și consistente”.

Costurile ridicate cu energia și materiile prime, cheltuielile mari de finanțare și presiunea statului pe piețele financiare interne, care limitează accesul sectorului privat la credite mai ieftine, sunt printre factorii de presiune identificați în raport.

BNR estimează o scădere treptată

Banca Națională a României anticipează o reducere semnificativă a inflației până la sfârșitul anului, cu o rată prognozată de 3,9% la finalul lui 2026 și de 2,7% la sfârșitul lui 2027. Această traiectorie descendentă depinde însă de lipsa unor noi șocuri externe majore, conform analizei Concordia.

Inflația crește în toată Europa

Creșterea inflației nu este un fenomen exclusiv românesc. La nivelul întregii Uniuni, rata anuală a urcat de la 2,1% în februarie la 2,8% în martie, iar în zona euro de la 1,9% la 2,6%. Doar trei state membre au înregistrat scăderi ale inflației, în timp ce 23 au raportat creșteri, relatează Eurostat.

Principala contribuție la inflația zonei euro provine din sectorul serviciilor, cu 1,49 puncte procentuale, urmat de energie cu 0,48 puncte, alimente, alcool și tutun cu 0,45 puncte și bunuri industriale neenergetice cu 0,13 puncte procentuale.

Potrivit analiștilor Concordia, accelerarea inflației la nivel european pune presiune suplimentară pe economiile dependente de importuri energetice, precum cea a României, unde efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei se resimt mai acut.