PNRR în pericol: o treime din jaloane, cu risc ridicat

România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce o evaluare internă a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a arătat că 65 din cele 179 de ținte și jaloane aferente cererilor de plată 5 și 6 se află în zona de risc ridicat. Ministrul Dragoș Pîslaru a prezentat bilanțul într-o ședință guvernamentală prezidată de premierul Ilie Bolojan, cu mai puțin de cinci luni înainte de termenul-limită de 31 august.

65 de jaloane în pericol dintr-un total de 179

Potrivit datelor prezentate de Pîslaru, cele 179 de ținte și jaloane se împart în 45 aferente reformelor — dintre care 14 sunt considerate cheie și implică penalități substanțiale — și 134 aferente investițiilor. Din cele 134 de jaloane de investiții, aproximativ o treime sunt îndeplinite complet, o altă treime se află în zona „galbenă” — cu progres, dar încă nefinalizate — iar aproape jumătate din cele rămase, adică cele 65 de jaloane, prezintă risc ridicat de nerealizare până la termenul de 31 august 2026. La nivel global, cele 65 de ținte problematice reprezintă peste o treime din totalul de 179.

„Guvernul, în acest moment, nu mai orbecăie. Avem o claritate foarte mare cu privire la care sunt investițiile și cine implementează”, a declarat ministrul Pîslaru, conform News.ro.

Miliarde de euro în joc

Miza financiară este considerabilă. România așteaptă aproximativ 3 miliarde de euro din aprobarea cumulată a cererilor de plată 3 și 4, pentru care Comisia Europeană urmează să transmită un răspuns până la sfârșitul lunii aprilie. Din cererea 3, o sumă de 1,27 miliarde de euro a fost deja primită, însă alte 809 milioane de euro rămân blocate în așteptarea clarificării unor reforme sensibile, potrivit informațiilor transmise de MIPE.

Situația cererii 4 nu este nici ea lipsită de probleme: 29 din cele 62 de ținte și jaloane incluse au ridicat semne de întrebare la Comisia Europeană, iar 8 dintre acestea rămân cu probleme deschise, relatează DCBusiness. La nivel general, România a fost deja nevoită să renunțe la proiecte din PNRR în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro, proiecte care nu mai puteau fi finalizate la timp, conform unei declarații anterioare a ministrului Pîslaru.

Reformele care blochează banii

Printre cele mai dificile reforme se numără reorganizarea Romsilva — un proces descris ca sensibil din punct de vedere politic și administrativ —, decarbonizarea, care presupune închiderea unor capacități pe cărbune, și reforma guvernanței corporative a companiilor de stat. Problemele legate de numirile în consiliile de administrație din transporturi și energie nu mai pot fi remediate retroactiv, iar funcționalitatea AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) ridică în continuare îngrijorări.

Tot în categoria reformelor cu miză mare se încadrează și adoptarea noii legi a salarizării unice în sectorul public. Ministrul Pîslaru a precizat că proiectul trebuie adoptat în 2026, dar implementarea efectivă se va întinde pe mai mulți ani, în funcție de spațiul fiscal disponibil, anunță Știrile ProTV.

Pîslaru merge la Bruxelles

Ministrul Investițiilor se deplasează luni la Bruxelles pentru o întâlnire cu Céline Gauer, directoarea generală a DG RECOVER din cadrul Comisiei Europene. Pe ordinea de zi se află atât evaluarea finală a cererilor 3 și 4, cât și pregătirea unei ordonanțe de urgență care să clarifice modalitățile de închidere a PNRR.

Comisia Europeană dorește ca decizia de aprobare să se ia cumulat, pentru ambele cereri, ceea ce ar putea accelera deblocarea fondurilor — dar impune și ca toate problemele restante să fie rezolvate simultan, conform Agerpres.

Monitorizare la fiecare două săptămâni

Guvernul a stabilit un calendar de monitorizare bisăptămânală a jaloanelor critice. Portofoliul Ministerului Energiei, de exemplu, totalizează 1,177 miliarde de euro și se află în faze diferite de implementare — de la proiecte finalizate tehnic până la altele încă în etapele de racordare, testare și finalizare administrativă, a precizat secretarul de stat Cristian Bușoi.

Sectorul energetic se află sub presiune dublă: pe lângă jaloanele de investiții, decarbonizarea implică și închiderea efectivă a unităților pe cărbune — o măsură cu implicații sociale și politice majore în zonele miniere. Ministerul Energiei a procedat deja la schimbarea a 33 de administratori ai companiilor de stat pentru a evita pierderea fondurilor, potrivit datelor citate de DCBusiness.

Provocarea august 2026

Cu mai puțin de cinci luni rămase, presiunea asupra aparatului administrativ este imensă. România trebuie să depună cererea de plată 5 în aprilie 2026, iar cererea 6 în al treilea trimestru al anului — ceea ce înseamnă că problemele curente trebuie rezolvate concomitent cu pregătirea noilor dosare.

Reformele din sectorul apei și biodiversitatea constituie deja teste critice, iar adăugarea celor 65 de jaloane cu risc ridicat la ecuație transformă vara lui 2026 într-o probă decisivă pentru capacitatea României de a absorbi fonduri europene. Dacă termenul de 31 august nu va fi respectat, sumele necheltuite vor fi pierdute definitiv — PNRR nu va fi prelungit după 2026, conform regulilor europene.