P PulsInfo.ro
Petrolul spre $100, burse în cădere: factura economică a escaladării
Photo by Anton Kudryashov on Pexels · Pexels · Pexels License
Economie

Petrolul spre $100, burse în cădere: factura economică a escaladării

PulsInfo.ro 6 min de citit

Noul schimb de lovituri militare dintre Iran și Israel, produs în noaptea de duminică spre luni, a provocat unde de șoc pe piețele financiare globale. Petrolul Brent a urcat peste 96 de dolari pe baril, bursele asiatice au deschis săptămâna cu pierderi istorice, iar economiștii avertizează că Banca Centrală Europeană riscă o greșeală de politică monetară dacă va majora dobânzile în ședința de miercuri.

Petrolul, la un pas de pragul psihologic de 100 de dolari

Contractele futures pe Brent au avansat cu peste 3% luni dimineața, ajungând la 96,59 dolari pe baril, conform Euronews. Petrolul american WTI a urcat la 94,02 dolari. Înainte de izbucnirea conflictului, cotațiile se situau în jurul a 72 de dolari pe baril, potrivit datelor compilate de Profit.ro — o creștere cumulată de aproape 34% de la debutul ostilităților.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în mod normal circa 20% din exporturile mondiale de petrol, rămâne practic blocată de la debutul ostilităților. Producția efectivă a OPEC+ a coborât la 33,19 milioane de barili pe zi în aprilie, față de 42,77 milioane în februarie, conform datelor organizației citate de Profit.ro. Irakul, a cărui infrastructură de export depinde de Golful Persic, a pierdut 70% din producția câmpurilor sudice. Conform OilPrice.com, volumele au scăzut de la 4,3 milioane la 1,3 milioane de barili pe zi.

OPEC+ a aprobat duminică o nouă majorare a cotelor de producție cu 188.000 de barili pe zi începând din iulie, dar analiștii sunt sceptici. „O creștere a producției OPEC+ înseamnă foarte puțin cât timp Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă", a declarat Jorge Leon, analist la Rystad Energy și fost oficial OPEC, citat de Profit.ro.

Bursele asiatice, în picaj la deschiderea săptămânii

Indicele sud-coreean Kospi a pierdut 8,8% la deschidere — suficient pentru a declanșa mecanismul automat de suspendare a tranzacțiilor —, recuperând parțial și închizând la -5%, relatează Biziday. Nikkei 225 din Tokyo a cedat 3,9%, iar indicele taiwanez Taiex a coborât cu 6%.

Scăderile de pe bursele asiatice au însă o dublă explicație. Pe lângă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, investitorii au reacționat la corecția de vineri de pe Wall Street — unde Nasdaq pierduse 4,2% — și la vânzările masive de acțiuni ale producătorilor de cipuri pentru inteligență artificială. Samsung Electronics și SK Hynix au înregistrat scăderi de peste 10%, după cum notează Biziday.

Piețele europene au deschis, de asemenea, pe roșu: DAX a scăzut cu 1,19%, CAC 40 cu 0,94%, iar FTSE 100 cu 0,35%, după datele publicate de Euronews.

BCE, la răscruce: majorare de dobândă sau prudență?

Banca Centrală Europeană se pregătește să majoreze dobânda de referință cu 25 de puncte de bază la ședința de miercuri, 11 iunie, conform unui sondaj Bloomberg în rândul economiștilor. Rata principală de refinanțare se află la 2,15%, iar facilitatea de depozit la 2%, după ce BCE a menținut dobânzile neschimbate în aprilie.

Inflația în zona euro a accelerat la 3,2% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2024, alimentată de creșterea prețurilor la energie, transmite Euronews. Economiștii anticipează două majorări de câte un sfert de punct procentual în 2026 — în iunie și septembrie.

Nu toți sunt de acord cu această abordare. Davide Oneglia, analist la TS Lombard, consideră repetarea scenariului din 2011 „unul dintre cele mai mari riscuri", într-o analiză pentru Economica.net. În acel an, BCE sub conducerea lui Jean-Claude Trichet a majorat dobânzile de două ori. La scurt timp după preluarea mandatului, Mario Draghi le-a redus — o mișcare care a confirmat că majorările fuseseră o eroare de politică monetară. Michala Marcussen de la Société Générale avertizează că o majorare fără dovezi solide riscă „o înăsprire nejustificată".

Impactul asupra consumatorilor și companiilor

Încrederea economică a populației a atins un minim „rareori văzut în timp de pace", arată un sondaj citat de HotNews. Proporția respondenților care declară că au redus cumpărăturile curente a crescut de la 55% la 61%.

Industria aviației ilustrează amploarea perturbărilor economice. IATA a revizuit în scădere estimarea de profit net global pentru 2026 la 23 de miliarde de dolari, față de o prognoză anterioară de 41 de miliarde — o reducere de 44%, conform Economica.net. Factura pentru combustibil a industriei a crescut cu 39%, ajungând la 350 de miliarde de dolari, iar directorul general Willie Walsh a pus deteriorarea pe seama „creșterii prețurilor la combustibilul de aviație, mult peste așteptări".

În Europa, inflația depășește creșterile salariale în mai multe economii majore, relatează Euronews. Franța este cea mai afectată: salariile cresc cu doar 1,1%, în timp ce inflația a ajuns la 2,5%. Italia înregistrează o situație similară, cu creșteri salariale sub 0,8% și o inflație de 2,8%.

Reconfigurarea durabilă a piețelor energetice

Dincolo de oscilațiile zilnice ale prețurilor, analiștii semnalează o restructurare permanentă a comerțului global cu petrol. Arabia Saudită utilizează conducta Est-Vest pentru a ocoli blocada din Ormuz, Emiratele Arabe Unite dezvoltă o conductă către portul Fujairah, iar Irakul negociază triplarea capacității propriilor conducte, așa cum detaliază OilPrice.com.

„Securitatea energetică nu mai înseamnă doar capacitatea de a continua să produci. Înseamnă rute, acces, stocare și sisteme de rezervă", a declarat Sultan al-Jaber, directorul ADNOC, citat de OilPrice.com.

Venezuela a profitat de context, exportând 1,25 milioane de barili pe zi — un nivel care ar putea ajunge la 1,5 milioane până la sfârșitul anului — după ce SUA au ridicat cerințele de conformare cu sancțiunile, facilitând accesul cumpărătorilor asiatici.

Escaladarea militară din acest weekend — primul atac direct iranian de la armistițiu, urmat de riposta israeliană asupra unor obiective din trei orașe — a reamintit piețelor că orice perspectivă de normalizare a prețurilor energetice depinde de un armistițiu credibil. Fără unul, factura economică a conflictului va continua să crească, iar costurile nu sunt suportate doar de beligeranți.

Distribuie Copiat!

Comentarii

pentru a lăsa un comentariu.

Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!

Raportează comentariul

Selectează motivul raportării:

Articole similare