Prețul „super-Spartei”: războiul costă Israelul 120 mld. €

Conflictele în care este angajat Israelul din octombrie 2023 au generat până la sfârșitul lunii aprilie 2026 costuri de 405 miliarde de shekeli — aproximativ 120 de miliarde de euro —, echivalentul a peste 17% din PIB-ul țării, potrivit unei analize AFP publicate duminică.

Cifra, comunicată de guvernatorul Băncii Centrale a Israelului, Amir Yaron, include atât operațiunile din Gaza și Liban, cât și campania militară împotriva Iranului, declanșată pe 28 februarie, care a adăugat singură 35 de miliarde de shekeli (10,5 miliarde de euro) până la armistițiul din 8 aprilie.

Viziunea „super-Spartă”

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „nu are de ales” decât să devină o „super-Spartă” — referință la cetatea greacă antică axată integral pe apărare. Conform Jerusalem Post, liderul israelian a aprobat, împreună cu ministrul apărării și cel al finanțelor, un program de 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) pe următorul deceniu, destinat dezvoltării unei capacități proprii de producție a armamentului.

„Scopul nostru este să construim o industrie de armament independentă pentru Statul Israel și să reducem dependența de orice parte, inclusiv de aliați”, a spus premierul.

Decizia vine după ce mai multe țări — printre care Germania, Regatul Unit și, temporar, Statele Unite sub administrația Biden — au impus embargouri asupra armamentului destinat Israelului în timpul conflictului din Gaza.

Buget de război, sacrificii sociale

Bugetul Ministerului Apărării s-a dublat față de nivelul anterior datei de 7 octombrie 2023, ajungând la 177 de miliarde de shekeli, conform datelor citate de Jerusalem Post. Cheltuielile militare zilnice au atins 1,5 miliarde de shekeli în perioadele de operațiuni active, iar aproximativ 100.000 de rezerviști sunt mobilizați permanent.

Datoria publică a crescut de la 60% la peste 69% din PIB, iar TVA-ul a fost majorat la 18% pentru a acoperi parțial deficitul. Potrivit analizei AFP, 31% dintre israelieni declară scăderi ale veniturilor de la începutul conflictului, proporție semnificativ mai mare în rândul lucrătorilor independenți și al celor cu venituri mici.

Proporția copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a urcat de la 27,6% la 28% între 2023 și 2024, arată același raport.

Avertismente ale economiștilor

Esteban Klor, economist la Universitatea din Ierusalim, avertizează că bugetul apărării ar putea depăși pragul de 10% din PIB. Israelienii „plătesc de două ori” pentru război — prin reducerea cheltuielilor sociale și prin pierderile cauzate de mobilizarea rezerviștilor, transmite AFP citându-l pe Klor.

Tamar Levi-Boneh, din cadrul Ministerului de Finanțe, a avertizat asupra riscului unei „economii a traumatismului”, în care aparatul de securitate solicită continuu fonduri suplimentare. Analiștii anticipează că educația, infrastructura și sistemul de sănătate vor fi cele mai afectate domenii.

Economia israeliană a înregistrat o contracție anualizată de 19,4% în trimestrul al patrulea din 2023, imediat după atacul Hamas. Deși PIB-ul a revenit pe creștere — 2,9% în 2025 și o prognoză de 3,8% pentru 2026, conform Băncii Centrale —, economiștii subliniază că aceste cifre reflectă în mare parte cheltuielile guvernamentale sporite, nu o redresare reală a sectorului privat.

Izolare diplomatică și autarhie

Dincolo de costurile financiare, analiștii semnalează o tendință de izolare a Israelului pe scena internațională. Netanyahu a recunoscut public această realitate și a promovat conceptul de autarhie economică, pe care ulterior l-a nuanțat, precizând că se referă strict la independența industriei de apărare, relatează Jerusalem Post.

Între timp, tensiunile cu Washingtonul s-au accentuat, Pentagonul ridicând recent la nivel „critic” amenințarea reprezentată de activitățile de contraspionaj ale Israelului, pe fondul suspiciunilor că serviciile israeliene ar fi interceptat negocierile americano-iraniene.