Ziua 100: Iran lansează rachete spre Kuwait și Bahrain

La 100 de zile de la începerea bombardamentelor americane și israeliene asupra Iranului, armistițiul din aprilie se destramă accelerat. Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au lansat vineri seara rachete balistice spre Kuwait și Bahrain, iar Washingtonul a răspuns lovind radare costiere iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește confiscarea activelor iraniene înghețate pentru reconstrucția aliaților din Golf.

Schimburile de foc din 5–6 iunie

Ciclul de escaladare a început pe 5 iunie, când forțele americane au dobârât patru drone iraniene de atac lansate spre Strâmtoarea Hormuz. CENTCOM a declarat că dronele „reprezentau o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”, motivul invocat pentru loviturile ulterioare asupra instalațiilor de supraveghere radar de la Goruk și de pe insula Qeshm, ambele pe Strâmtoarea Hormuz.

Ca represalii, IRGC a lansat în noaptea de 6 iunie șapte rachete balistice și drone de atac spre baza aeriană Ali Al Salem din Kuwait și spre sediul Flotei a 5-a a SUA din Bahrain. Potrivit CENTCOM, șase rachete au fost interceptate, iar a șaptea nu și-a atins ținta. Nu au existat victime în rândul militarilor americani.

Kuweitul a raportat o victimă în urma unui atac anterior cu drone asupra aeroportului internațional, produs miercuri — un episod care a amplificat tensiunile înainte de escaladarea de vineri.

Armistițiul, tot mai fragil

Ministerul de Externe iranian a denunțat loviturile americane drept o „încălcare flagrantă” a armistițiului convenit pe 7–8 aprilie și a cerut Consiliului de Securitate ONU să „reacționeze la acțiunile ilegale ale SUA”. Teheranul susține că instalațiile radar lovite erau folosite pentru „protejarea frontierelor și asigurarea securității navigației în apele internaționale”.

Kuwait, Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt și Iordania au condamnat atacurile iraniene, calificându-le drept „agresiune flagrantă” și „escaladare periculoasă într-un moment în care comunitatea internațională depune eforturi susținute pentru oprirea ostilităților”, conform Al Jazeera.

În realitate, armistițiul din aprilie a fost încălcat sistematic de ambele părți. Israelul a lanșat 100 de lovituri aeriene în Liban chiar în ziua intrării în vigoare a armistițiului, conform Al Jazeera, iar SUA au atacat ulterior nave și infrastructură militară iraniană. Iranul, la rândul său, a efectuat zeci de atacuri cu drone și rachete asupra statelor din Golf încă de la începutul lunii iunie.

SUA vor confisca active iraniene

Pe fondul escalării, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a ordonat echipei sale să evalueze posibilitatea utilizării activelor iraniene înghețate pentru reconstrucția aliaților din Golf, relatează CBS News. Trezoreria a solicitat „evaluări cuprinzătoare” ale costurilor suportate de Kuwait, Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Oman în urma atacurilor iraniene.

Nu este clar ce active ar fi vizate — bani lichizi din conturi bancare înghețate sau bunuri fizice precum petrolierele confiscate, după cum arată CBS News. Inițiativa complică și mai mult negocierile de pace: consilierul iranian Mohsen Rezaei a condiționat orice acord de eliberarea a 24 de miliarde de dolari în active iraniene înghețate de SUA, declarând că „mingea este acum în curtea lui Trump”.

Piața petrolului, în incertitudine

Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzita înainte de război o cincime din petrolul mondial, este aproape blocată. Traficul maritim a scăzut cu 90–95% față de nivelul anterior conflictului, arată datele citate de OilPrice.com.

Un fenomen tot mai îngrijorător este creșterea dramatică a traficului „întuneric” — nave care își dezactivează transponderele. Conform analiștilor Vortexa, 57% din totalul tranziturilor se desfășoară cu transponderele oprite, cu un vârf de 65,2% în mai. Claire Jungman de la Vortexa explică pentru OilPrice că „mișcările cu AIS oprit nu mai sunt doar un semnal de evaziune a sancțiunilor — au devenit un răspuns comercial mai larg la riscul de conflict”.

Prețul petrolului Brent a scăzut cu circa 3%, la aproximativ 95 de dolari pe baril, pe fondul speranțelor într-un acord diplomatic. Totuși, Neil Chapman de la ExxonMobil avertizează că stocurile se apropie de „niveluri fără precedent, extrem de scăzute” și că „Brent ar putea urca la 150–160 de dolari pe baril” dacă se ating praguri critice. Mike Wirth de la Chevron confirmă că „rezervele-tampon se erodează continuu”.

Americanii, tot mai sceptici

Războiul este profund nepopular în SUA. Un sondaj realizat de Universitatea din Maryland și citat de Al Jazeera arată că doar 16% dintre americani consideră că SUA câștigă războiul, iar 58% dezaprobă modul în care Trump gestionează conflictul — inclusiv 21% dintre republicani. 79% declară că războiul le-a afectat costul vieții.

Trump a respins nemulțumirile legate de impactul economic: „Nu mă gândesc la situația financiară a americanilor. Mă gândesc la un singur lucru: nu putem lăsa Iranul să dețină arma nucleară”, a declarat președintele american, conform Al Jazeera.

Ce urmează

Ministrul de Interne al Pakistanului a sosit sâmbătă la Teheran pentru o nouă rundă de mediere, cu o scrisoare adresată liderului suprem iranian. Negocierile indirecte continuă, dar rămân în impas: Iranul cere ridicarea sancțiunilor și eliminarea blocadei navale, în ciuda unui arsenal militar sever diminuat. SUA insistă pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz și concesii în dosarul nuclear.

Cu 13 militari americani uciși, mii de victime iraniene și o blocadă navală aflată în a 54-a zi, conflictul a intrat într-o stare de „nici război, nici pace” în care fiecare incident riscă să reaprindă ostilitățile pe scară largă.