Iran, între arsenal epuizat și criză internă

Negocierile de pace dintre Statele Unite și Iran se află în punct mort, în timp ce economia iraniană se prăbușește sub presiunea a peste trei luni de conflict armat, iar președintele Donald Trump susține că Teheranul a pierdut aproape patru cincimi din arsenalul de rachete.

„Au câteva rachete și câteva drone. Ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor”, a declarat Trump într-un interviu acordat emisiunii Meet the Press de la NBC News, adăugând că „majoritatea fabricilor de drone au fost distruse, majoritatea rampelor de lansare au fost distruse și majoritatea locațiilor de producție de rachete au fost distruse”. Cifra reprezintă o ușoară revizuire față de estimarea de 18-19% avansată de președintele american la începutul lunii mai.

Negocieri blocate pe 24 de miliarde de dolari

Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem Ayatollah Mojtaba Khamenei, a afirmat pentru CNN că discuțiile sunt „într-un impas” și că responsabilitatea revine administrației Trump. Iranul solicită deblocarea a 24 de miliarde de dolari în active înghețate — 12 miliarde imediat după semnarea unui acord interimar și alte 12 miliarde într-o etapă ulterioară — ca „semn al construirii încrederii” și „test pe care America trebuie să-l treacă”.

Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după ce tatăl său, Ayatollah Ali Khamenei, a fost ucis în primele ore ale conflictului, declanșat pe 28 februarie. Un armistițiu anunțat pe 8 aprilie a oprit în mare parte ostilitățile, însă Iranul a lansat ulterior șapte rachete balistice spre Kuwait și Bahrain, dintre care șase au fost interceptate.

Economie în cădere liberă

Dincolo de distrugerile militare, Iranul traversează cea mai gravă criză economică din istoria sa recentă. Fondul Monetar Internațional estimează o contracție de 6,1% a economiei în 2026 și o inflație oficială de 68,9%, deși estimări independente indică o depășire a pragului de 100%.

Moneda națională a coborât la circa 1,32 milioane de riali pentru un dolar american. Prețul alimentelor a explodat: pâinea și cerealele s-au scumpit cu 140% față de martie 2025, carnea roșie și cea de pasăre cu 135%, iar uleiurile și grăsimile cu 219%, potrivit datelor analizate de CNBC.

Blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz a tăiat aproximativ 70% din veniturile Iranului din exporturi, inclusiv cele petroliere. De la începutul anului 2025, iranienii suportă pene de curent zilnice de 3-4 ore, iar jumătate din capacitatea industrială a țării este oprită din cauza întreruperilor sistematice de energie, relatează The Guardian.

Oficiali economici iranieni l-au avertizat pe președintele Masoud Pezeshkian că reconstrucția economiei ar putea dura mai mult de un deceniu. Guvernatorul băncii centrale, Abdolnaser Hemmati, a cerut pași urgenți pentru stabilizarea situației, inclusiv restabilirea accesului la internet și urmărirea unui acord de pace cu SUA.

Libanul cere să nu fie „monedă de schimb”

Criza iraniană afectează și aliații regionali ai Teheranului. Premierul libanez Nawaf Salam a cerut vineri Iranului să nu mai folosească Libanul drept „pârghie de presiune” în negocierile cu Washingtonul. „Niciun război nu ar trebui purtat în numele Libanului fără aprobarea guvernului de la Beirut”, a transmis Salam în cadrul lansării celui de-al doilea apel umanitar de urgență, în condițiile în care aproape un milion de persoane au fost strămutate.

Hezbollah, principalul aliat al Iranului în Liban, a fost printre primii care au respins acordul de armistițiu, iar Salam a avertizat că această poziție nu face decât să prelungească atât conflictul, cât și criza umanitară.