OECD: războiul din Iran riscă să arunce Europa în recesiune

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a redus prognoza de creștere economică globală pentru 2026 la 2,8%, de la 3,4% cât era anticipat anterior, avertizând că prelungirea războiului din Iran și perturbarea piețelor energetice riscă să arunce mai multe economii în recesiune. Raportul Economic Outlook publicat miercuri descrie două scenarii, iar cel pesimist prevede o încetinire bruscă a creșterii până la 2,1% în 2026 și doar 1,8% în 2027.

Două scenarii, o singură certitudine: energia scumpă

Potrivit OECD, scenariul de bază presupune că șocul prețurilor energetice începe să se atenueze în a doua jumătate a anului, permițând o revenire la 3,1% în 2027. Însă, dacă perturbările transportului maritim și ale infrastructurii energetice din Golf continuă până în 2027, creșterea globală ar scădea drastic, iar inflația ar crește cu încă 1,3 puncte procentuale.

„Cu cât perturbările durează mai mult, cu atât costurile economice și sociale vor fi mai mari”, a declarat economistul-șef al OECD, Stefano Scarpetta, conform Euronews.

Europa, cea mai vulnerabilă

Zona euro este lovită disproporționat. OECD a redus prognoza de creștere pentru zona euro la doar 0,8% în 2026, aproape înjumătățind estimările anterioare de 1,4%. Regatul Unit se confruntă cu o situație similară — creștere de 0,9% în loc de 1,4% —, OECD identificându-l drept economia majoră cea mai afectată la nivel global.

Prețurile gazelor naturale au explodat: în Europa, creșterea a fost de 43,2%, în timp ce în Asia a atins 80,8%, așa cum reiese din datele OECD citate de Euronews. Inflația energiei în Uniunea Europeană a ajuns la 10,9% în mai, iar inflația generală în zona euro a urcat la 3,2%, de la 3,0% în aprilie.

După cum notează analiștii de la OilPrice, Europa se confruntă cu a doua criză energetică în patru ani, după cea provocată de invazia rusească în Ucraina din 2022. Totuși, situația actuală diferă: dependența de combustibilii fosili a scăzut, iar capacitatea de energie regenerabilă a crescut.

Pe fondul impasului dintre Iran și SUA, tensiunile rămân ridicate. Camera Reprezentanților a votat săptămâna aceasta o rezoluție privind limitarea autorității președintelui Trump în conflictul cu Iranul, semn că și în Congresul american cresc îngrijorările privind costurile războiului.

Strâmtoarea Hormuz, epicentrul crizei

Blocada Strâmtorii Hormuz rămâne factorul decisiv. Potrivit PBS NewsHour, președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că Trump lucrează la „ultima piesă” a efortului de redeschidere a comerțului prin Hormuz și solicită sprijinul aliaților, inclusiv al statelor arabe și al partenerilor NATO.

„Întreaga lume are interes ca Strâmtoarea Hormuz să fie redeschisă pentru comerț”, a spus Johnson, potrivit PBS.

Producția americană de petrol rămâne la un nivel record de aproximativ 13,7 milioane de barili pe zi, dar, așa cum subliniază analiștii OilPrice, „un baril blocat în spatele unui punct de blocaj nu este același lucru cu un baril aflat într-un terminal de depozitare pe coasta americană a Golfului”. Capacitatea de producție există, dar nu poate ajunge la consumatori atâta timp cât Hormuzul rămâne închis.

Reamintim că, săptămâna trecută, SUA au dezactivat al șaselea petrolier din blocada Iranului, în cadrul eforturilor de a menține libera circulație în Golf.

Impact concret: companii aeriene și consumatori

Efectele se resimt deja în economie. Așa cum arată CBS News, American Airlines a suspendat temporar șase rute, inclusiv curse din Los Angeles către Cleveland, Columbus și Pittsburgh, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul. Compania se alătură Delta, KLM și Lufthansa, care au luat măsuri similare. Combustibilul reprezintă 25-30% din costurile unei companii aeriene, iar creșterea prețului a făcut ca anumite rute să devină neprofitabile.

La nivel european, Comisia Europeană a propus un cadru de flexibilitate fiscală de 0,3% din PIB pentru măsuri energetice, în afara regulilor bugetare standard. „UE trebuie să învețe din crizele anterioare: sprijinul trebuie să fie temporar și țintit”, a declarat comisarul pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, citat de OilPrice.

BCE, sub presiune

Banca Centrală Europeană ar putea reacționa la ședința din 11 iunie cu o majorare de 0,25 puncte procentuale a dobânzii, susțin analiștii. „Având în vedere experiența din 2022, BCE va opta probabil pentru o majorare de precauție”, a explicat Carsten Brzeski, director global de macroeconomie la ING, citat de OilPrice.

Majorarea ar pune presiune suplimentară asupra împrumutaților și a pieței imobiliare din zona euro, într-un moment în care economia deja încetinește.

China, factor de stabilizare

Un element care a ținut prețul petrolului sub pragul critic de 120 de dolari pe baril este reziliența Chinei, anunță Ziarul Financiar. La trei luni de la debutul conflictului, economia chineză a reușit să se adapteze la lipsa petrolului din Hormuz, deși prețurile la pompă și costurile zborurilor interne au crescut.

Războiul din Iran, ajuns la ziua 97, continuă să erodeze perspectivele economice globale. Dacă Strâmtoarea Hormuz nu este redeschisă, iar escaladările precum atacul asupra aeroportului din Kuwait continuă, scenariul pesimist al OECD devine tot mai probabil.