Petrolul crește brusc, Europa riscă criză de kerosene

Prețul petrolului a crescut puternic duminică, pe fondul unor noi tensiuni în Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Agenția Internațională pentru Energie (IEA) avertizează că Europa mai are combustibil aviatic pentru doar șase săptămâni. Criza energetică generată de războiul din Iran, aflat acum în a opta săptămână, lovește simultan piețele de crude, transportul aerian și consumatorii.

Creștere bruscă a prețurilor

Cotația petrolului american (WTI) a urcat cu 6,4%, la 87,88 dolari pe baril, iar Brent-ul a avansat cu 6,5%, până la 96,25 dolari pe baril, potrivit PBS NewsHour. Prețurile veneau de pe o scădere de peste 9% vineri, când Iranul anunțase redeschiderea completă a strâmtorii — decizie inversată sâmbătă, după ce Trump a declarat că blocada navală americană rămâne în vigoare.

De la declanșarea conflictului, pe 28 februarie, când barilul se tranzacționa la circa 70 de dolari, cotația a depășit 119 dolari la vârf, conform datelor agregate de Newsweek. Prețul mediu al benzinei în SUA a ajuns la 4,05 dolari pe galon — față de 2,98 dolari înainte de război —, iar secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că benzina ar putea rămâne peste 3 dolari pe galon până în 2027.

Escaladare în Ormuz

Garda Revoluționară iraniană a deschis focul asupra unor nave care încercau să tranziteze strâmtoarea, iar Marina SUA a capturat o navă cargo sub pavilion iranian care încerca să spargă blocada. Armistițiul de două săptămâni expiră miercuri, iar negocierile urmează să fie reluate în Pakistan.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a afirmat că „tranzitul necondiționat” prin Ormuz nu mai este posibil atâta vreme cât prezența militară americano-israeliană se menține la intrarea în strâmtoare, transmite Știrile ProTV. Circa 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial tranzitau Ormuzul înainte de conflict.

Europa: șase săptămâni de kerosene

Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a semnalat că Europa mai are aproximativ „șase săptămâni” de carburant de aviație dacă situația din Ormuz nu se rezolvă, calificând criza drept „cea mai gravă cu care ne-am confruntat vreodată”. Europa importa circa o treime din kerosenul consumat, iar 75% din aceste importuri proveneau din Orientul Mijlociu, arată datele citate de Euronews și CNBC.

Prețul kerosenului aviatic a depășit 200 de dolari pe baril, relatează OilPrice.com, iar Willie Walsh, directorul IATA, a atenționat că zborurile europene ar putea fi anulate începând de la sfârșitul lui mai.

Lufthansa, prima companie care ia măsuri drastice

Grupul Lufthansa a anunțat pe 16 aprilie accelerarea restructurării: închiderea imediată a subsidiarei regionale CityLine (27 de avioane Bombardier CRJ 900), retragerea ultimelor patru Airbus A340-600 în octombrie și scoaterea din flotă a două Boeing 747-400, conform comunicatului oficial al companiei. Prețul kerosenului „a crescut de peste două ori față de perioada anterioară războiului din Iran”, a explicat compania.

Pe lângă reducerile de flotă, Lufthansa a anunțat tăierea capacității pe rutele scurte și medii cu echivalentul a cinci aeronave în sezonul de iarnă 2026-2027 și eliminarea a șase avioane intercontinentale până la finalul programului de vară.

Răspunsul UE: diversificare și combustibil sintetic

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare un pachet de recomandări care include reducerea dependenței de kerosenul din Orientul Mijlociu, creșterea importurilor din SUA și inventarierea capacității de rafinare la nivel european, anunță Digi24, citând Reuters. Între măsuri se numără și utilizarea combustibilului american Jet A — mai puțin folosit în Europa din cauza punctului de îngheț mai ridicat — precum și accelerarea producției de combustibil aviatic sintetic (SAF).

Regulamentul RefuelEU, adoptat în 2023, impune o cotă obligatorie de SAF de 2% în prezent, care va crește la 6% în 2030 și la 70% în 2050. Însă combustibilul sintetic costă de 3-5 ori mai mult decât kerosenul convențional și reprezintă doar 0,3% din oferta globală.

Context

Criza energetică survine într-un moment în care aliații europeni se tem de un acord fragil între SUA și Iran, iar Iranul și-a reafirmat controlul militar asupra strâmtorii. Impactul depășește piețele energetice: structura de prețuri a petrolului din Orientul Mijlociu s-a deteriorat semnificativ, benchmark-ul Platts Dubai — care stabilește prețul pentru circa 18 milioane de barili pe zi — fiind descris de participanții la piață drept „practic nefuncțional”, după cum relatează OilPrice.com.