CE evaluează România: reforme satisfăcătoare, deficit record

Comisia Europeană a publicat miercuri, 3 iunie, Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, în care apreciază că România și-a respectat „în mod satisfăcător” angajamentele privind reformele și investițiile asumate până la 30 aprilie 2026. Evaluarea face parte din procesul anual prin care Bruxelles-ul analizează politicile economice și sociale ale fiecărui stat membru.

România beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare fiscală de șapte ani, alături de alte șapte state — Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria și Finlanda —, iar executivul european consideră că toate aceste țări și-au îndeplinit obligațiile în mod corespunzător.

Dezechilibre excesive și colectare fiscală deficitară

În ciuda evaluării pozitive a reformelor, raportul de țară identifică România drept statul cu vulnerabilități macroeconomice persistente în Uniunea Europeană. Comisia menține clasificarea de „dezechilibre excesive”, pe fondul unui deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 — cel mai ridicat nivel din întregul bloc comunitar.

Un alt punct critic îl reprezintă colectarea veniturilor fiscale. Potrivit Comisiei Europene, România înregistrează cel mai mare decalaj de colectare a TVA din UE, estimat la aproximativ 30%, precum și un deficit de conformare de 44% la impozitul pe profit. Aceste cifre semnalează pierderi bugetare semnificative cauzate de evaziune fiscală și economie subterană.

Pachet de consolidare fiscală ambițios

Pentru a corecta deficitul excesiv, guvernul a adoptat un pachet de măsuri fiscale în valoare de aproximativ 5% din PIB, distribuit pe anii 2025-2026. Printre principalele măsuri se numără majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor la combustibili, alcool și tutun cu 10% și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, conform unei analize ING.

Traiectoria de reducere a deficitului prevede o coborâre la 7,5% din PIB în 2025, apoi la 6,4% în 2026, cu obiectivul de a ajunge sub pragul de 3% până în 2031. Creșterea economică este estimată la doar 0,3% în 2025, urmând să accelereze la 1,7% în 2026.

Progrese în energie și apărare

Raportul consemnează realizări concrete în domeniul energetic: România a retras din funcțiune 2.830 MW de capacitate pe cărbune și a autorizat peste 3.000 MW de capacitate nouă din surse regenerabile — eoliene și solare — prin licitații cu contracte pentru diferență (CfD). Cu toate acestea, investițiile în eficiența energetică și măsurile privind eliminarea subvențiilor pentru cărbune au înregistrat „progrese limitate”, potrivit evaluării Bruxelles-ului.

Cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 1,7% din PIB în 2026, cu proiecții de 1,8% pentru 2027. România a obținut totodată acces la finanțare prin programul european SAFE, în valoare de până la 16,68 miliarde de euro, destinat consolidării capacității de apărare.

Șase recomandări de la Bruxelles

Comisia Europeană a formulat șase recomandări specifice pentru România: continuarea consolidării fiscale și a reformei pensiilor, menținerea ritmului de implementare a PNRR și a fondurilor de coeziune, precum și creșterea eficienței administrației publice. De asemenea, Bruxelles-ul recomandă accelerarea tranziției energetice, stimularea participării pe piața muncii — în special în rândul grupurilor subreprezentate — și extinderea protecției sociale pentru populațiile vulnerabile.

România figurează, de asemenea, între cele nouă state membre selectate pentru o analiză aprofundată privind convergența socială, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Finlanda.

Recomandările vor fi discutate în Consiliul UE în luna iunie, urmând a fi adoptate formal în iulie 2026.