Ormuz deschisă pe hârtie: navele refuză să treacă

Strâmtoarea Ormuz este oficial deschisă — cel puțin pe hârtie. Iranul a anunțat vineri că ruta maritimă vitală pentru comerțul global este «complet deschisă tuturor vaselor comerciale», iar președintele Donald Trump a proclamat pe Truth Social că strâmtoarea este «gata pentru tranzit complet». În realitate însă, majoritatea companiilor de transport maritim refuză să traverseze fără garanții concrete de siguranță, iar Teheranul amenință că va închide din nou trecerea dacă blocada americană continuă.

800 de nave blocate, companii în așteptare

Potrivit datelor furnizate de platforma de monitorizare maritimă Windward, peste 800 de nave rămân blocate în Golful Persic, incapabile să traverseze strâmtoarea. Un purtător de cuvânt al Hapag-Lloyd, unul dintre cei mai mari transportatori maritimi din lume, a declarat că navele companiei «nu vor tranzita strâmtoarea înainte de a primi garanții de securitate și clarificări privind eventualele taxe de trecere».

Președintele Asociației Armatorilor Norvegieni, Knut Arild Hareide, a salutat anunțul drept «un pas în direcția bună», subliniind că cele 130 de companii membre, cu aproximativ 1.500 de nave, așteaptă clarificări suplimentare. Maersk, CMA CGM și Frontline adoptă aceeași atitudine prudentă. Vineri seara, doar aproximativ 20 de nave — portcontainere, vrachiere și tancuri petroliere — se îndreptau către strâmtoare, după cum arată datele Jerusalem Post.

Condiții impuse de Iran, respingări din Washington

Redeschiderea anunțată de ministrul de Externe iranian Abbas Araghchi vine cu condiții stricte: navele trebuie să fie exclusiv comerciale, vasele militare rămân interzise, tranzitul se face pe rute desemnate de Iran, iar trecerea trebuie coordonată cu Gardienii Revoluției (IRGC). Secretarul general al Organizației Maritime Internaționale (IMO), Arsenio Dominguez, a anunțat că instituția «verifică conformitatea anunțului cu libertatea de navigare pentru toate navele comerciale».

De cealaltă parte, președintele Trump a declarat că blocada navală americană asupra porturilor iraniene «va rămâne în vigoare deplină» până la semnarea unui acord de pace. Pentagonul a confirmat că Marina SUA a oprit 13 nave de la începutul blocadei, iar șapte nave comerciale au încercat să-și schimbe ruta după mesajele contradictorii — patru dintre ele revenind ulterior pe cursul inițial.

Iranul amenință cu închiderea din nou

Tensiunea a escaladat vineri seara când Teheranul a amenințat explicit că va închide din nou strâmtoarea dacă blocada americană asupra porturilor iraniene continuă, pe care o consideră o încălcare a termenilor armistițiului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a avertizat: «Dacă cealaltă parte alege să-și încalce angajamentele și dacă blocada navală continuă, Republica Islamică Iran va lua măsurile necesare», potrivit Iran International, citând agenția Fars, afiliată IRGC.

Un oficial iranian de rang înalt a afirmat totodată că un acord preliminar care să extindă armistițiul — ce expiră miercurea viitoare — ar putea fi încheiat în următoarele zile, transmite Radio România.

Zelenski oferă expertiza Ucrainei

La videoconferința de vineri, la care au participat 50 de țări sub copreședinția Franței și Marii Britanii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o misiune internațională comună pentru Ormuz. «Avem experiență în escortarea navelor comerciale, deminare, apărare antiaeriană și coordonarea unor astfel de operațiuni», a declarat liderul de la Kiev, invocând cei patru ani de război în Marea Neagră. Zelenski a avertizat că «deciziile luate acum privind Ormuz vor determina modul în care alți actori agresivi percep posibilitatea de a crea probleme în alte strâmtori», relatează Jerusalem Post.

Cancelarul german Friedrich Merz a semnalat la rândul său că Berlinul poate contribui la deminare, invocând deceniile de experiență germană în Marea Baltică, anunță Newsweek.

Impactul economic continuă să crească

Dincolo de haosul maritim, costurile economice ale războiului continuă să se acumuleze. Prețul combustibilului aviatic s-a dublat de la izbucnirea conflictului, la 28 februarie, iar compania aeriană Delta Air Lines a anunțat suspendarea a patru rute până în septembrie, relatează CBS News. Air Canada reduce și ea zborurile, iar Lufthansa a închis o companie regională din cauza costurilor cu carburantul. TAROM a precizat însă că nu ia în calcul anulări de zboruri în următoarele 90 de zile, potrivit Radio România.

Prețurile materialelor plastice au crescut deja cu 15%, potrivit datelor NBC News și CNBC. Statele din Consiliul de Cooperare al Golfului produc aproximativ 12% din petrochimicalele lumii — 150 de milioane de tone anual —, iar 79% dintre complexele petrochimice din Orientul Mijlociu se află în Arabia Saudită, Iran și Qatar, țări a căror producție depinde aproape integral de Ormuz. Directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a numit-o «cea mai mare criză energetică din istorie».

Cursă contra cronometru

Cu armistițiul care expiră miercuri, următoarele zile sunt decisive. Trump susține că nu mai există «puncte de blocaj» în negocieri și că un acord de pace este «foarte aproape». Iranul confirmă că un acord preliminar poate fi atins în zilele următoare. Dar pe mare, realitatea contrazice optimismul: navele așteaptă, minele ar putea să nu fie complet neutralizate, iar amenințarea Teheranului de a închide din nou strâmtoarea arată că pacea rămâne fragilă.