Oceanele ating cel mai cald iunie din istoria măsurătorilor

Temperatura medie a suprafeței oceanelor a atins 20,98°C în iunie 2026, un nou record absolut care depășește valoarea de 20,89°C înregistrată în același interval al anului 2024. Datele provin de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S) al Uniunii Europene.

Prima jumătate a anului 2026 s-a situat pe locul doi între cele mai calde perioade semestriale din istoria înregistrărilor. Aproximativ 82% din suprafața globală a oceanelor a trecut prin valuri de căldură marină de la începutul anului, conform Copernicus.

El Niño, factor agravant

El Niño a început să se manifeste în Oceanul Pacific ecuatorial de la 2 iunie 2026, amplificând efectele încălzirii globale deja în curs. Temperatura medie semestrială a Pacificului tropical a atins 26,91°C — un nou record — ușor peste nivelul înregistrat în 2016, când ultimul El Niño puternic a generat perturbări climatice majore la nivel global.

Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice, avertizează că situația poate deveni și mai gravă: „Condițiile actuale ar putea indica începutul unei noi faze care ne duce în teritoriu necunoscut.” Conform declarațiilor sale, cu temperaturile oceanelor la niveluri record și El Niño instalat, este probabil ca noi recorduri să fie doborâte în lunile care urmează.

Mediterana și impactul asupra Europei

Marea Mediterană s-a aflat printre cele mai afectate zone: în prima jumătate a anului 2026, 98% din suprafața sa a experimentat valuri de căldură marină, iar temperatura de suprafață a atins 24,34°C în iunie, un record pentru această mare.

Contextul european este deja marcat de o vară excepțional de caldă. Potrivit estimărilor OMS, canicula din 2026 a provocat peste 1.300 de decese în Europa, iar temperaturile oceanice ridicate contribuie direct la intensificarea valurilor de căldură de pe uscat, prin creșterea evaporării și a umidității atmosferice.

Consecințe globale pe termen lung

Oceanele absorb aproximativ 90% din excesul de căldură generat de activitățile umane. Temperaturile ridicate ale apelor marine produc efecte în cascadă: accelerarea creșterii nivelului mării prin dilatare termică, topirea ghețarilor, albirea recifelor de corali și perturbarea ecosistemelor marine, precum și intensificarea cicloanelor tropicale.

Oceanograful Simon van Gennip estimează că „2026 ar putea fi unul dintre cei mai calți ani din istoria înregistrărilor” odată ce El Niño se va intensifica pe deplin, deși precizează că predicțiile exacte rămân imposibile.

ONU indică o probabilitate de 91% că cel puțin unul dintre următorii cinci ani va depăși pragul de creștere de 1,5°C față de era preindustrială, stabilit de Acordul de la Paris — limita dincolo de care efectele schimbărilor climatice devin mult mai greu de gestionat.