Francis Halzen câștigă Nobelul pentru Fizică 2026 cu IceCube

Academia Regală Suedeză de Științe a acordat marți, 6 octombrie 2026, Premiul Nobel pentru Fizică fizicianului Francis Halzen, de la Universitatea din Wisconsin–Madison, SUA, „pentru contribuțiile decisive aduse Observatorului de Neutrini IceCube și descoperirii neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică".

Un kilometru cub de gheață ca telescop

IceCube este un observator astronomic de un tip cu totul aparte: un detector de un kilometru cub, îngropat în gheața Antarcticii. Mii de senzori de lumină sunt fixați pe cabluri lungi, forate și congelate în gheața densă de la Polul Sud, la adâncimi de până la 2.500 de metri. Observatorul a fost finalizat în 2011, după două decenii de construcție.

Ideea a aparținut lui Halzen. El a intuit în 1988 că gheața antarctică — pură și transparentă — poate funcționa ca un detector natural pentru neutrinii cosmici. Atunci când un neutrino de înaltă energie ciocnește un nucleu atomic din structura cristalină a gheții, coliziunea produce o scânteie de lumină albastră — radiație Cherenkov — detectată de senzori și înregistrată de calculatoare. Aceste semnale rare indică direcția și energia neutrinilor captați.

De ce contează „particulele fantomă"

Neutrinii sunt particulele subatomice cel mai greu de prins. Miliarde dintre ei traversează în fiecare secundă fiecare centimetru pătrat al corpului uman, fără să lase vreo urmă detectabilă. Tocmai această proprietate îi face valoroși ca mesageri cosmici: spre deosebire de lumină sau de alte particule, neutrinii de înaltă energie ajung la noi fără să-și schimbe direcția sau să-și piardă energia — chiar dacă au parcurs miliarde de ani-lumină.

Conform anunțului Academiei Suedeze, neutrinii cu energie extremă sunt produși în aceleași medii cosmice în care se nasc cele mai energetice particule din univers — medii cu energii de un milion de ori mai mari decât energiile generate de acceleratoarele de pe Pământ. IceCube a demonstrat că acești neutrini provin din surse extragalactice, deschizând o fereastră complet nouă pentru înțelegerea universului.

De la o idee „imposibilă" la premiul suprem

Halzen, în vârstă de 82 de ani, este originar din Tienen, Belgia, și profesor la Universitatea din Wisconsin–Madison. La conferința de presă organizată de Academia Suedeză, el a recunoscut că proiectul a părut riscant chiar și propriilor colaboratori: „Trebuie să subliniez cât de norocos am fost. Când am demarat proiectul, toată lumea considera că era poate o idee bună, dar foarte puțini credeau că va funcționa — inclusiv eu."

Premiul reprezintă, potrivit lui Halzen, un tribut pentru toți cei care și-au asumat riscul alături de el: „Sper că aceasta reflectă curajul deosebit al celor care mi s-au alăturat la debutul acestui proiect", a declarat el după anunț, potrivit News.ro.

A doua distincție Nobel a săptămânii în științe

Premiul Nobel pentru Fizică 2026 are valoarea de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de euro). Premiul vine la o zi după Premiul Nobel pentru Medicină 2026, câștigat de pionierii optogeneticii — o altă descoperire revoluționară a săptămânii, bazată pe utilizarea luminii pentru controlul activității neuronale.