Liderii UE, împărțiți pe buget și contactele cu Moscova

Summitul Consiliului European de la Bruxelles, desfășurat pe 18-19 iunie, a scos la iveală diviziuni profunde între liderii celor 27 de state membre în două chestiuni majore: bugetul multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro și contactele diplomatice cu Rusia privind războiul din Ucraina.

Dispută aprinsă privind contactele cu Moscova

Cele mai aprinse discuții au vizat dezvăluirea că șeful de cabinet al președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat de două ori oficiali de la Moscova în ultimele săptămâni, fără a informa liderii europeni. Potrivit Euronews, mai mulți diplomați au calificat demersul drept „extrem de neprofesional”, în condițiile în care majoritatea liderilor au aflat despre aceste contacte din presă, nu de la Costa.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au contestat vehement inițiativa, susținând că nu este momentul potrivit pentru negocieri cu Rusia. Cei doi au argumentat că, dacă discuțiile vor avea loc, ar trebui conduse de formatul E3 — Franța, Germania și Marea Britanie — nu de instituțiile UE. Un oficial francez a declarat că „președintele a clarificat lucrurile și le-a pus în ordinea corectă”, conform aceleiași surse.

De cealaltă parte, un număr considerabil de lideri europeni l-au susținut pe Costa. Premierul belgian Bart De Wever a afirmat că „nimeni altcineva în afară de Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană” în eventuale negocieri. În schimb, statele baltice au reacționat cu furie: premierul Estoniei a declarat că „UE nu poate asuma rolul de mediator în negocieri”, potrivit surselor citate de Știrile ProTV.

O altă propunere a venit din partea premierului italiene Giorgia Meloni, care a cerut numirea unui trimis special al UE pentru dialogul cu Moscova, precizând că acesta ar trebui să provină dintr-o „țară de dimensiune medie”, nu din marile state membre.

Bătălia bugetară: 2.000 de miliarde de euro în joc

Al doilea front al disputei vizează bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, propus de Comisia Europeană în iulie 2025. Președinția cipriotă a Consiliului a prezentat pe 11 iunie un compromis care prevede o reducere de 32,8 miliarde de euro din suma totală.

Propunerea a fost respinsă de ambele tabere. Premierul olandez Rob Jetten a declarat că „propunerea ajunge direct la coșul de gunoi”, considerând reducerile insuficiente. La polul opus, premierul spaniol Pedro Sánchez a calificat compromisul drept „și mai inadecvat decât propunerea inițială”, cerând mai mulți bani pentru agricultură și coeziune, relatează Euronews, respectiv Digi24.

Cele 27 de state sunt împărțite în două blocuri: „țările frugale” — Olanda, Suedia, Danemarca, Finlanda, Austria și Germania — care cer reduceri semnificative ale cheltuielilor, și cele 16 state din grupul „Prietenii Coeziunii”, printre care România, Italia, Spania și Polonia, care apără fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională. Bugetul actual alocă aproximativ 60% pentru aceste două sectoare, procent pe care noua propunere îl reduce la 44%.

Ministra suedeză pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a declarat că volumul bugetar „este mult prea mare și trebuie redus substanțial”, adăugând că „multe state membre își stabilesc priorități dificile acasă, iar UE trebuie să facă la fel”.

Surse noi de venit și sancțiuni prelungite

Comisia Europeană a propus mai multe surse noi de venit pentru finanțarea bugetului: veniturile din vânzarea certificatelor de emisii CO₂, o taxă de frontieră pe importurile din țări cu politici climatice mai puțin stricte, o taxă pe deșeurile electronice necolectate și o parte din acciza pe tutun. Parlamentul European a adăugat propuneri suplimentare, printre care o taxă pe jocurile de noroc online, o taxă digitală și un impozit pe câștigurile din criptoactive.

Un acord trebuie obținut până la sfârșitul anului 2026, pentru a evita suprapunerea cu alegerile din Franța și Polonia din 2027. Următoarea propunere de compromis este așteptată în octombrie, sub președinția irlandeză a Consiliului.

Într-o decizie separată, liderii europeni au convenit în premieră prelungirea sancțiunilor sectoriale împotriva Rusiei pentru 12 luni, în loc de ciclul obișnuit de 6 luni, anunță Ukrinform. Decizia, agreată de toate cele 27 de state la nivel politic, urmează să fie adoptată formal de Consiliul UE. La același summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat la discuții și a reiterat solicitarea de accelerare a aderării Ucrainei la UE.