Summit UE la Bruxelles: apărare, buget și drona de la Galați

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru summitul de vară al Consiliului European, cu o agendă încărcată: bugetul multianual 2028-2034, apărarea europeană, relația cu China, extinderea UE și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

Președintele Nicușor Dan participă la summit în plină criză politică internă, în timp ce premierul Adrian Veștea depune joi la Parlament programul de guvernare.

Drona de la Galați, condamnată ferm

Proiectul de declarație finală al Consiliului European „condamnă cu fermitate gravul incident din 29 mai 2026, în care o dronă rusă încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România”, conform unui draft obținut de Politico. Incidentul de la Galați, soldat cu rănirea a două persoane — o femeie și un copil — și evacuarea a aproximativ 70 de rezidenți, a generat o reacție fermă la nivel european.

Nicușor Dan a solicitat includerea incidentului în concluziile summitului, într-o convorbire telefonică din 10 iunie cu președintele Consiliului European, António Costa. „Aceste tactici sunt intolerabile și trebuie condamnate ferm”, a transmis președintele român, potrivit Administrației Prezidențiale. Anterior, 56 de țări au condamnat Rusia la ONU pentru același incident.

Bugetul UE: negocierile privind fondurile de coeziune

Negocierile privind bugetul multianual 2028-2034 domină discuțiile. Președinția cipriotă a publicat săptămâna trecută o primă formulă cu cifre, în care fondurile pentru coeziune și agricultură au crescut față de propunerea inițială a Comisiei Europene, ceea ce răspunde solicitărilor României și ale celorlalte 16 state din grupul „Prietenii Coeziunii”.

Germania și Țările de Jos vor solicita însă tăieri mai mari. România presează, la rândul ei, pentru o distribuire echitabilă a fondurilor de competitivitate, bazată nu doar pe criteriul excelenței, ci și pe cel al echității între state, relatează Radio România Actualități.

Apărare și securitate pe flancul estic

Liderii vor discuta implementarea agendei de pregătire a apărării UE. România și vecinii de pe flancul estic cer dotări urgente anti-dronă, nu doar prin programul SAFE, ci și prin alte linii de finanțare care să consolideze, inclusiv în coordonare cu NATO, apărarea europeană împotriva amenințărilor cu drone.

Declarația finală reafirmă „angajamentul neclintit al Uniunii Europene față de securitatea României și a tuturor statelor membre” și anunță accelerarea eforturilor prin inițiativa Eastern Flank Watch, transmite Administrația Prezidențială.

Extinderea: Ucraina și Moldova, aproape de capitolul doi

Ucraina și Republica Moldova au deschis recent primul capitol de negociere pentru aderarea la UE, după un blocaj de aproape doi ani. România și majoritatea statelor membre susțin accelerarea procesului. Potrivit surselor citate de Radio România, luna iulie este menționată ca termen pentru deschiderea celorlalte cinci capitole, cu o posibilă aderare în jurul anului 2030.

Procesul este urgentat pe fondul războiului și al amenințării Rusiei, însă ritmul va depinde de rapiditatea cu care cele două state finalizează reformele necesare.

China și competitivitate

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conduce o inițiativă pentru o poziție mai fermă față de „practicile comerciale chinezești neloiale”, inclusiv un instrument anti-supracapacitate. UE exportă anual bunuri în valoare de 560 de miliarde de dolari către China, ceea ce ar face un eventual război comercial extrem de costisitor pentru ambele părți, conform Politico.

Liderii vor discuta și planul „O singură Europă, o singură piață” pentru revitalizarea pieței unice. „Nu putem concura cu piețele globale precum SUA și China dacă întreprinderile noastre operează în condiții mai puțin competitive”, a declarat ministrul polonez Maciej Berek.