Inflația din SUA a urcat la 3,3% în martie

Indicele prețurilor de consum (CPI) din Statele Unite a înregistrat în martie o creștere anuală de 3,3%, cel mai ridicat nivel din mai 2024, potrivit datelor publicate de Biroul de Statistici ale Muncii (BLS). Față de februarie, prețurile au avansat cu 0,9%, iar principalul motor al accelerării a fost scumpirea energiei, alimentată de blocada Strâmtorii Hormuz și de conflictul armat dintre SUA, Israel și Iran.

Benzina, cel mai mare salt lunar din 1967

Prețul benzinei a crescut cu 21,2% într-o singură lună, cea mai abruptă creștere lunară consemnată de BLS de când a început să monitorizeze aceste date, în 1967. Prețul mediu la pompă a ajuns la 4,15 dolari pe galon, aproape de maximele atinse în perioada pandemiei de COVID-19. Motorina și kerosenul aviatic au atins, la rândul lor, valori record.

Cotația barilului de petrol Brent a urcat de la 73 de dolari, nivelul anterior conflictului declanșat pe 28 februarie, la 95,88 de dolari — un avans de peste 31%. Chiar dacă marți a fost anunțat un armistițiu de două săptămâni, analiștii energetici estimează că prețul benzinei va avea nevoie de săptămâni pentru a coborî sub pragul de 4 dolari pe galon.

FMI: „Nu va exista o revenire lină la situația anterioară”

Fondul Monetar Internațional a avertizat că efectele economice ale războiului vor fi de lungă durată. Directoarea generală Kristalina Georgieva a declarat că „nicî în cel mai favorabil scenariu nu va exista o revenire lină la situația anterioară”, invocând costurile energetice ridicate, distrugerile de infrastructură și perturbările lanțurilor de aprovizionare.

FMI a anunțat că este pregătit să mobilizeze între 20 și 50 de miliarde de dolari în sprijin de urgență pentru țările cu dezechilibre ale balanței de plăți, în timp ce Banca Mondială poate pune la dispoziție 25 de miliarde de dolari rapid și până la 60 de miliarde pe termen lung. Aproximativ 45 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară, iar țările importatoare de energie cu venituri mici sunt cele mai afectate.

Criza se extinde în Europa și Asia

Efectele blocadei de la Hormuz se resimt și în afara Statelor Unite. În Irlanda, unde traficul prin strâmtoare rămâne sever restricționat, protestatarii au blocat joi depozitele de combustibili și porturi precum Foynes, Whitegate, Galway și Cork. Peste 100 de benzinării au rămas fără stocuri, iar serviciile de sănătate au raportat perturbări în furnizarea îngrijirilor la domiciliu și a tratamentelor de dializă.

Uniunea Europeană riscă, la rândul ei, o criză a kerosenului aviatic până la vară, potrivit unei analize citate de Corriere della Sera. Europa importă 43% din combustibilul aviatic din zona Golfului Persic, iar doar două state membre dețin rezerve strategice de kerosen pentru 90 de zile. Chiar dacă traficul tankerelor s-ar relua imediat, livrările ar necesita până la două luni pentru a ajunge și a fi descărcate.

Japonia, alt mare importator dependent de Hormuz, a anunțat că „guvernul face toate eforturile pentru a securiza petrol din surse care nu depind de Strâmtoarea Hormuz”, conform premierului Sanae Takaichi.

Inflația de bază rămâne moderată

Excluzând energia și alimentele, inflația de bază a fost de doar 0,2% lunar, ceea ce sugerează că presiunile asupra prețurilor rămân concentrate în sectorul energetic. Economistul Bernard Yaros a afirmat, relatează NBC News, că „atât timp cât așteptările inflaționiste pe termen lung rămân bine ancorate, credem în continuare că Fed va interveni mai târziu în acest an și va reduce dobânzile de două ori pentru a susține piața muncii afectată de costurile energetice în creștere”.

Chiar și cu un armistițiu în vigoare, economiștii avertizează că mai multe companii, de la Amazon la companiile aeriene, au introdus deja suprataxe de combustibil care probabil nu vor fi eliminate curând. Prețul motorinei a început să scadă ușor în Europa, dar revenirea la nivelurile anterioare războiului rămâne incertă.