Forintul, la maximul ultimilor 4 ani după căderea lui Orbán

Forintul ungar a atins luni cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, după ce partidul Tisza al lui Péter Magyar a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare de duminică, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. Investitorii mizează pe o normalizare a relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles și pe deblocarea a circa 17 miliarde de euro din fonduri europene înghețate.

Forintul se apreciază cu aproape 3%

Moneda maghiară s-a întărit la 366,18 forinți pentru un euro înaintea deschiderii piețelor europene luni dimineață, față de 377,56 forinți duminică seara — o apreciere de aproximativ 3%, potrivit Euronews. Pe parcursul ședinței de tranzacționare, cursul oscila în jurul a 367,65 forinți pentru un euro, cel mai bun nivel din aprilie 2022, relatează Digi24.

Indicele bursier de la Budapesta a crescut cu 2,85% la deschiderea ședinței de luni, deși piețele europene în ansamblu au deschis în scădere pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz. În contrast, acțiunile companiilor apropiate guvernului Orbán au deschis în scădere puternică, potrivit presei maghiare.

17 miliarde de euro, miza economică

Principalul catalizator al optimismului investitorilor este perspectiva deblocării a aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri europene înghețate de Comisia Europeană din cauza încălcărilor statului de drept sub guvernarea Orbán. La acestea se adaugă accesul la împrumuturi cu dobândă redusă pentru cheltuieli de apărare, relatează Digi24.

„Ne putem aștepta la o dezghețare semnificativă a relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles”, a declarat Michal Jozwiak, analist la Ebury. Analiștii de la ING Bank anticipează că forintul va continua să se aprecieze, chiar și într-un context global incert.

Randamentele obligațiunilor maghiare pe 10 ani — în jur de 7%, printre cele mai ridicate din UE — ar putea scădea dacă noul guvern va avansa reformele promise, inclusiv pașii spre aderarea la zona euro.

Orbánomics: bilanțul economic al unei ere

Victoria lui Magyar vine pe fondul unui bilanț economic sumbru al erei Orbán. Așa cum arată o analiză Financial Times, citată de Ziarul Financiar, Ungaria a înregistrat cea mai mare inflație cumulată din UE începând din 2020 — 57%, față de media de 28% a blocului. Inflația anuală a atins un vârf de 25%, alimentată de cheltuieli electorale excesive și de subminarea independenței băncii centrale.

Populația Ungariei a scăzut cu aproximativ 500.000 de persoane din 2011, iar rata fertilității a coborât la 1,3 nașteri pe femeie, în ciuda unor cheltuieli de aproximativ 5% din PIB pentru politici familiale. Economia a rămas concentrată pe activități cu valoare adăugată scăzută, în special asamblarea de automobile germane, în timp ce investițiile în educație și cercetare sunt cu mult sub mediile europene.

Ce urmează: Magyar cere demisii și reforme

Cu o majoritate de două treimi în Parlament, Péter Magyar dispune de capitalul politic necesar pentru reforme de amploare. Noul lider le-a cerut deja președintelui țării, judecătorilor de rang înalt și procurorului general să demisioneze, declarând că „cei care au trădat țara trebuie să își asume responsabilitatea”, potrivit Ziarul Financiar.

Magyar a promis desființarea completă a „sistemului iliberal” construit de Orbán — o repoziționare care va redefini relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, dar și cu Rusia și administrația Trump.