Amenzi record de 710 mil. euro pentru 10 bănci în dosarul ROBOR

Consiliul Concurenței a aplicat duminică, 7 iunie, cea mai mare amendă din istoria instituției: 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro) pentru cele zece bănci participante la procedura de stabilire a indicelui ROBOR. Autoritatea de concurență acuză instituțiile de credit că au acționat concertat prin schimbul de informații confidențiale în cadrul ședințelor de cotare.

Decizia, luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței, vine după o investigație demarată la sfârșitul anului 2022, când indicele ROBOR depășea pragul de 8%. Potrivit autorității, ofertele de preț transmise în timpul fixingului ar fi trebuit să fie independente, însă băncile și-au adaptat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.

Cine plătește și cât

Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă individuală — 875,74 milioane de lei —, la care se adaugă încă 85,03 milioane de lei pentru faptele comise de OTP Bank România, pe care a absorbit-o. Urmează Banca Comercială Română, cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România (442,49 milioane de lei) și UniCredit Bank (431,03 milioane de lei).

BRD-Groupe Société Générale a fost sancționată cu 412,47 milioane de lei, ING Bank cu 405,91 milioane de lei, iar CEC Bank cu 332,98 milioane de lei. Amenzile cele mai mici le-au primit Exim Banca Românească (96,49 milioane de lei), Libra Internet Bank (45,86 milioane de lei) și Banca Comercială Intesa Sanpaolo România (28,1 milioane de lei).

Ce au făcut băncile

Conform Consiliului Concurenței, cele zece instituții și-au coordonat acțiunile „prin schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR”. Practic, în loc să transmită cotații independente, băncile își comunicau reciproc intențiile de preț, ceea ce compromitea caracterul competitiv al procesului.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chiritoiu, a subliniat că decizia „se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR” și nu vizează reglementările sau politicile din sectorul bancar. Acesta a atras atenția că „variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, având în vedere volumul mare de credite indexate la acest indicator.

Impactul asupra debitorilor

Indicele ROBOR servește drept referință pentru calculul dobânzilor la creditele corporative și la cele de consum acordate înainte de 2019. O creștere artificială a acestui indice se traduce direct în rate mai mari plătite de debitori — persoane fizice și companii deopotrivă. După 2019, creditele noi au fost trecute pe indicele IRCC, calculat diferit.

Investigația Consiliului Concurenței a vizat tocmai perioada în care ROBOR a crescut accelerat, depășind 8%, ceea ce a generat nemulțumiri ample în rândul debitorilor și a alimentat suspiciuni privind modul în care băncile stabileau prețurile. Propunerea de sancționare fusese anunțată încă din 5 iunie, când amenda totală vehiculată era de circa 800 de milioane de euro — suma finală a fost redusă la 710 milioane de euro.

Ce urmează

Băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de remediere prin care să elimine practicile anticoncurențiale constatate. Aceste planuri vor fi supuse aprobării Consiliului Concurenței. Totodată, decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile.

Amenzile aplicate se fac venit la bugetul de stat. Suma totală de 710 milioane de euro depășește cu mult recordul anterior al instituției și plasează sancțiunea în rândul celor mai mari amenzi pentru practici anticoncurențiale din regiunea Europei Centrale și de Est.