Acord SUA-Iran: fond de 300 miliarde $ și Ormuz redeschis

Statele Unite și Iranul vor semna oficial vineri, la Bürgenstock (în Elveția), un memorandum de înțelegere în 14 puncte care prevede încetarea focului pe toate fronturile, ridicarea blocadei navale americane și crearea unui fond privat de investiții de 300 de miliarde de dolari în economia iraniană. Acordul deschide o fereastră de 60 de zile pentru negocierea unui tratat final, dar primele semne arată că drumul către pace rămâne presărat cu obstacole.

Ce conține memorandumul în 14 puncte

Documentul prevede o redeschidere a Strâmtorii Ormuz în maximum 30 de zile, interval în care SUA vor ridica blocada navală, iar Iranul va elimina minele și obstacolele din Golful Persic. Sancțiunile americane primare și secundare urmează să fie eliminate conform unui calendar agreat, iar activele iraniene înghețate în străinătate vor fi deblocate integral.

Pe plan nuclear, Iranul reafirmă că nu va produce arme nucleare, iar chestiunile privind îmbogățirea uraniului și inspecțiile vor fi abordate în acordul final. Potrivit Al Jazeera, Teheranul trebuie să predea stocul de peste 440 de kilograme de uraniu îmbogățit și să accepte inspecții riguroase. Până la semnarea acordului final, statusul quo se menține.

Memorandumul include și o încetare a focului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde ministrul de externe iranian Abbas Araghchi a condiționat pacea de retragerea Israelului.

Fond de 300 de miliarde de dolari, în întregime privat

Potrivit unui material exclusiv Reuters, acordul include un fond de investiții de 300 de miliarde de dolari, din care peste jumătate este deja angajat de companii din SUA, statele din Golf, Asia, America de Sud și Africa. Fondul vizează sectoare precum energia, logistica, producția industrială și transportul.

Fondul nu conține bani guvernamentali, granturi sau reparații de război. Iranul ceruse inițial 400 de miliarde de dolari ca reparații, însă Washingtonul a refuzat categoric. Vehiculul de investiții va deveni operațional abia după semnarea acordului final. Vice-președintele JD Vance a declarat că „Iranul va avea un viitor mult mai bun și mai prosper dacă își respectă obligațiile”.

Primele petroliere iraniene au ieșit din blocadă

Chiar înainte de semnarea oficială, două supertancuri ale companiei naționale iraniene (NITC) — DIONA și HERO2 — au ieșit din perimetrul blocadei americane, transportând împreună 3,8 milioane de barili de țiței iranian, transmite RTÉ News. Un al treilea petrolier a părăsit și el zona.

Prețul petrolului Brent a scăzut la 78,74 dolari pe baril în urma acestor evoluții, după ce Iranul blocase efectiv traficul prin Ormuz din februarie. Cu toate acestea, circa 500 de nave — inclusiv 220 de petroliere — rămân ancorate în Golful Persic, armatorii rămânând rețineri din cauza amenințărilor Iranului la adresa Israelului.

Administrația Trump analizează opțiuni pentru a convinge armatorii să reia tranzitul, inclusiv un sistem de „autorizare specială” cu escortă militară contra cost și o posibilă utilizare a Legii Producției pentru Apărare (Defense Production Act) pentru a obliga asigurătorii americani să acopere tranzitul prin Ormuz.

Reacții: triumf sau capitulare?

Teheranul prezintă memorandumul drept o victorie a rezistenței. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a declarat că Iranul a făcut „un pas important către victoria finală”. La polul opus, un deputat de linia dură a descris acordul ca pe un „document care ar transforma Iranul într-o colonie americană”.

Analistul Muhanad Seloom a sintetizat dilema iraniană, observând că „Teheranul interpretează aceste fonduri ca pe niște bani supravegheați și condiționați, nu ca pe o formă de sprijin suveran”, relatează Al Jazeera.

În Statele Unite, fostul vicepreședinte Mike Pence a avertizat că acordul este „mult mai grav decât o greșeală” și „miroase a capitulare”, cerându-i lui Trump să mențină presiunea militară, potrivit Newsweek.

Un semnal de alarmă vine și din zona de conflict: Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a lansat drone către nave comerciale în Ormuz chiar după semnarea memorandumului, scrie The Jerusalem Post. Toate au fost interceptate de forțele americane, fără victime, însă incidentele subliniază fragilitatea armistițiului.