Summitul Trump-Xi din Beijing: mize, tensiuni și așteptări

Donald Trump a ajuns la Beijing pentru un summit de două zile cu președintele chinez Xi Jinping — prima vizită a unui șef de stat american în China din ultimul deceniu. Cu o delegație de peste 15 directori ai celor mai mari companii americane și o agendă încărcată care acoperă totul, de la tarife comerciale la dosarul nuclear iranian, summitul se anunță drept unul dintre cele mai importante momente diplomatice ale ultimilor ani.

O delegație de greutate

Trump a sosit la Beijing însoțit de o delegație impresionantă din mediul de afaceri american. Tim Cook (Apple), Elon Musk (Tesla/SpaceX) și directori de la Micron, Qualcomm, Coherent și Illumina fac parte din grupul care îl însoțește pe președintele american. Trump a plecat spre China cu Musk, Cook și peste 15 directori americani, semnalând că dimensiunea comercială a vizitei este cel puțin la fel de importantă ca cea geopolitică.

Un episod notabil a marcat compunerea delegației: Jensen Huang, directorul Nvidia, fusese exclus inițial de pe listă pentru a evita tensiunile legate de exportul de cipuri AI. După ce a văzut știrile, Trump l-a sunat personal și l-a invitat, relatează Semafor. Huang a zburat până în Alaska, unde a urcat în Air Force One.

Comerțul — tema centrală

Trump a declarat că comerțul reprezintă tema principală a summitului. Extinderea armistițiului comercial din 2025 se află pe agendă, iar Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a confirmat că se discută crearea unui Consiliu Comercial SUA-China și a unui Consiliu de Investiții — două mecanisme instituționale care ar putea restructura relația comercială bilaterală.

Se așteaptă acorduri în domeniul aerospațial, agricultură și energie. China s-a angajat deja, la summitul de la Busan din 2025, să cumpere 12 milioane de tone de soia și minimum 25 de milioane de tone anual în următorii trei ani.

Totuși, pârghiile de negociere ale Washingtonului au fost diminuate de o decizie judiciară recentă. Un tribunal american a anulat tarifele globale de 10% impuse de Trump, ceea ce slăbește poziția de forță pe care administrația americană o avusese în negocierile anterioare.

Taiwan — „miezul intereselor fundamentale”

Dosarul Taiwan rămâne cel mai delicat punct al relației bilaterale. China urmărește o schimbare de terminologie în politica americană: în loc de „rezoluție pașnică” a chestiunii taiwaneze, Beijingul vrea ca Washingtonul să adopte formula „reunificare pașnică”. Diferența, deși aparent subtilă, are implicații profunde: „reunificarea” presupune un rezultat prestabilit, în timp ce „rezoluția” lasă deschise mai multe opțiuni.

Ministrul chinez de Externe Wang Yi a reiterat că Taiwanul reprezintă „chiar miezul intereselor fundamentale ale Chinei”. Trump a recunoscut că vânzările de arme către Taiwan „revin mereu în discuție”, fără a oferi detalii suplimentare.

Iranul — conversație lungă, fără loc oficial pe agendă

Deși nu figurează oficial pe agenda summitului, Iranul se anunță drept un subiect inevitabil. Trump a declarat că va avea „o conversație lungă” cu Xi pe această temă, adăugând: „Nu cred că avem nevoie de ajutor cu Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul, pașnic sau nu.”

China este cel mai mare cumpărător de petrol iranian și un aliat economic important al Teheranului. Administrația Trump vrea să preseze Beijingul privind veniturile și bunurile furnizate Iranului, inclusiv „potențiale exporturi de arme”, anunță NBC News. De cealaltă parte, China a cerut o soluție diplomatică și a criticat sancțiunile americane împotriva companiilor chineze care fac afaceri cu Iranul.

Contextul este presant: armistițiul fragil dintre SUA și Iran durează de peste o lună, fără progrese concrete, costul războiului a depășit 29 de miliarde de dolari, iar serviciile de informații americane estimează că Iranul se află la 9–12 luni distanță de arma nucleară, conform The Jerusalem Post.

Războiul cipurilor și al inteligenței artificiale

Rivalitatea tehnologică dintre SUA și China ocupă un loc proeminent pe agendă, dar un acord pe semiconductori este considerat puțin probabil. China a refuzat anterior excepții pentru cipurile Nvidia, preferând să-și dezvolte capacitatea internă de producție prin Huawei, Alibaba și ByteDance, transmite Euronews.

Secretarul de Stat Marco Rubio consideră inteligența artificială și semiconductoarele drept „linii roșii” în ceea ce el descrie ca un nou Război Rece. China, la rândul ei, și-a stabilit obiectivul de a atinge o rată de adoptare de 70% a IA în industriile-cheie până în 2027. Nvidia estimează piața cipurilor AI din China la 50 de miliarde de dolari, un segment imens din care companiile americane riscă să fie excluse.

Discuțiile despre pământurile rare adaugă o altă dimensiune: China deține cota majoritară la nivel mondial, iar pe agendă figurează prelungirea moratoriului de un an privind exporturile.

Cazul Rubio — diplomație și simbolism

Prezența secretarului de Stat Marco Rubio în delegație a generat un episod diplomatic neconvențional. Rubio fusese sancționat de două ori de China — pentru pozițiile sale privind Hong Kongul și uigurii. Înaintea vizitei, autoritățile chineze au schimbat caracterele chinezești ale numelui său, utilizând o altă silabă pentru prima parte a numelui de familie, potrivit AFP.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat că „nu a observat” schimbarea. Liu Pengyu, de la ambasada Chinei la Washington, a precizat că sancțiunile „vizau cuvintele și faptele lui Rubio ca senator”, sugerând o distincție între rolul său trecut și funcția actuală.

Context politic intern pentru ambii lideri

Atât Trump, cât și Xi ajung la masă cu vulnerabilități pe plan intern. Aprobarea lui Trump se află la cel mai scăzut nivel din al doilea mandat, războiul cu Iranul este nepopular, iar prețurile la combustibil sunt în creștere. Trump a recunoscut dificultățile financiare ale americanilor, dar a declarat că acestea nu îl motivează „nici măcar un pic” în deciziile sale.

Xi Jinping are propriile provocări: șomajul în rândul tinerilor, cerere internă slabă, un sector imobiliar în criză și șocuri energetice. Ambii lideri au, așadar, motive puternice să vină acasă cu rezultate concrete.

Kurt Campbell, fost secretar de stat adjunct în administrația Biden, a remarcat că „nu-și poate imagina o întâlnire, probabil nu de la Nixon și Mao, în care cei doi lideri au atâta libertate de a lua decizii”. Observația subliniază atât amploarea mizelor, cât și faptul că ambii lideri au spațiu politic să încheie înțelegeri fără obstacole instituționale majore.

Programul summitului

Joi, Trump participă la o ceremonie de bun venit, urmată de întâlnirea bilaterală cu Xi, o vizită la Templul Cerului și un banchet de stat. Vineri sunt programate o sesiune de ceai, un prânz de lucru, după care Trump pleacă spre Washington.

Summitul nu se va încheia însă la Beijing. O nouă întâlnire este deja prevăzută: Trump îl va găzdui pe Xi la Washington, continuând un dialog pe care ambele părți îl prezintă drept necesar într-o perioadă de tensiuni globale fără precedent recent.