Summit UE în Cipru: plan de apărare proprie

Liderii Uniunii Europene au convenit la summit-ul informal din Cipru să elaboreze un plan operațional pentru clauza de apărare reciprocă prevăzută de Articolul 42.7 al Tratatului UE, au respins propunerea Germaniei de relaxare a sancțiunilor împotriva Iranului și au aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Planul de apărare reciprocă

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că UE lucrează la un „manual de utilizare” al clauzei de asistență reciprocă. „Elabórăm manualul de punere în aplicare a acestei clauze de asistență reciprocă”, a spus Costa, citat de The Guardian.

Articolul 42.7 obligă statele membre să ofere „ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun” în cazul unui atac armat asupra unui stat membru. Clauza a fost activată o singură dată — de Franța, după atentatele de la Paris din 2015.

Președintele cipriot Nikos Christodoulides a detaliat ce va conține planul: „Care țări vor răspunde primele la cererea guvernului afectat? Care sunt nevoile statului care activează Articolul 42.7? Toate acestea vor face parte din proiectul detaliat”.

Potrivit Biziday, care citeăză o analiză a New York Times, diplomații europeni de rang înalt vor organiza în mai exerciții de simulare pentru a testa funcționarea clauzei în diferite scenarii. Camille Grand, fost oficial NATO, a menționat că schimbările din administrația Trump „creează nevoia de a apăra Europa cu mai puțin ajutor american”.

Un exemplu concret a apărut deja în Cipru, unde o dronă a lovit o bază britanică la începutul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Costa, Grecia, Franța, Italia, Spania și Olanda au mobilizat echipamente și forțe militare pentru a ajuta Ciprul.

Sancțiuni Iran: propunerea Germaniei, respinsă

Cancelarul german Friedrich Merz a propus relaxarea treptată a sancțiunilor impuse Iranului în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz, condiționată de încheierea definitivă a programului nuclear iranian și încetarea amenințărilor la adresa Israelului. „Dacă se va ajunge la un acord cuprinzător, atunci suntem pregătiți să relaxăm sancțiunile pas cu pas”, a afirmat Merz.

Propunerea a fost întâmpinată cu scepticism de majoritatea liderilor europeni. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că Teheranul trebuie mai întâi să dezescaladeze, să elimine amenințarea nucleară și să înceteze opresiunea internă. „17.000 de tineri au fost uciși în prima lună a acestui an”, a subliniat von der Leyen, referindu-se la represiunea regimului iranian.

António Costa a întărit acest mesaj: „Nu putem ignora natura regimului, violența regimului împotriva poporului său. Este prea devreme să vorbim despre relaxarea oricăror sancțiuni”. Costa a cerut totodată redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz, „fără restricții sau taxe, în deplină conformitate cu dreptul internațional”.

Macron: „Momentul european”

Într-un discurs separat, ținut la Atena în cadrul unei vizite în Grecia, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa traversează un „moment unic” în care trei puteri mondiale se opun cu îndârjire europenilor. „Un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor”, a transmis Macron.

Deși l-a plasat pe Trump în aceeași categorie cu Putin și Xi Jinping, liderul francez a precizat că președintele american rămâne un „aliat”, dar nu întotdeauna „de încredere sau previzibil”. Macron a cerut consolidarea pilonului european al NATO și dezvoltarea capacităților proprii, comparabile cu cele ale SUA și Chinei. „Acesta ar putea fi momentul european”, a conchis el.

Ucraina: 90 de miliarde de euro și aderare fără drept de vot

Împrumutul de 90 de miliarde de euro (106 miliarde de dolari) pentru Ucraina a fost aprobat formal. Conform PBS, aproximativ o treime din sumă este destinată sprijinului bugetar, iar restul de două treimi vor finanța achiziții de armament și extinderea producției interne de arme. Fondul Monetar Internațional estimează că Ucraina are nevoie de circa 136 de miliarde de euro în următorii doi ani, iar acest împrumut acoperă aproximativ două treimi din necesar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la summit, a susținut că „Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică la UE”, conform Adevărul. Cancelarul Merz a propus integrarea treptată a Ucrainei în instituțiile UE, inițial fără drept de vot — o idee primită cu prudență de ceilalți lideri.

Misiunea navală și tensiunile cu SUA

Von der Leyen a propus extinderea Operațiunii Aspides, misiunea navală a UE în Marea Roșie, de la o simplă misiune de protecție la o coordonare maritimă sofisticată la nivel comun, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz care afectează 20% din petrolul tranzacționat la nivel mondial. De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, factura UE pentru importul de combustibili fosili a crescut cu 25 de miliarde de euro.

Summit-ul a fost marcat și de tensiuni transatlantice. Un document intern al Pentagonului, care a circulat înaintea summit-ului, menționa posibilitatea suspendării Spaniei din NATO, transmite Reuters. Premierul spaniol Pedro Sánchez a respins informațiile: „Nu lucrăm pe bază de e-mailuri, lucrăm cu documente oficiale”.

Premierul polonez Donald Tusk a remarcat ironic că acesta este primul summit UE „fără ruși în sală” — o aluzie la Viktor Orbán, înlocuit recent la conducerea Ungariei după pierderea alegerilor, care a absentat de la reuniune.

Premierul irlandez Micheál Martin a indicat, conform RTÉ, că impactul economic al crizei ar putea fi „1973, 1979 și 2022 la un loc”, referindu-se la precedentele șocuri petroliere.