SUA și Israel planifică lovituri masive asupra rafinăriilor iraniene

SUA și Israel planifică una dintre cele mai dure campanii de bombardament de la declanșarea conflictului cu Iranul, vizând centrale electrice și rafinăriile de petrol. Raidurile ar putea fi lansate în cursul weekendului, potrivit unor surse citate de CBS News. Între timp, Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a anunțat că tranzitul prin Strâmtoarea Hormuzului „nu mai este posibil din cauza agresiunii americane" — o declarație care amenință aprovizionarea cu energie a unui sfert din planetă.

Trump la Camp David: „Îi vom lovi foarte tare"

Ședința de cabinet convocată de urgență la Camp David — reședința de vară prezidențială din Maryland — a fost dominată vineri de criza iraniană, aflată la a cincea lună fără nicio perspectivă de rezolvare. Trump a declarat public că și-a pierdut încrederea în Iran: „Mint și denaturează faptele. Îi vom lovi foarte tare. La un moment dat vor spune că nu mai pot suporta."

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a reiterat că „SUA vor câștiga și Iranul nu va deține o armă nucleară sub mandatul lui Trump". Pentagonul a refuzat să confirme țintele vizate, invocând decizia finală a președintelui.

Conform CBS News, planul pregătit de SUA și Israel vizează infrastructura energetică a Iranului — centrale electrice și rafinării. Israelul a fost notificat și coordonează cu armata americană la nivel de informații, deși un oficial israelian a negat că Ierusalimul ar fi fost solicitat să participe direct la operațiunile de bombardament.

Escaladare pe mai multe fronturi

Atacurile planificate vin în contextul unei escaladări rapide. Vineri, IRGC a atacat cu drone baza aeriană americană Ahmad Al-Jaber din Kuwait — represalii pentru loviturile americane din ziua anterioară, care au vizat zeci de ținte ale Gărzilor Revoluționare — și a lovit tanchere sub escortă americană în Strâmtoarea Hormuzului. Pe un alt front, cinci rachete balistice iraniene lansate asupra unei baze din Iordania au fost interceptate, fără victime, potrivit Al Jazeera.

În ultimele zile, un atac cu dronă a lovit și portul Damietta din Egipt, la intrarea nordică în Canalul Suez — prima extindere a conflictului în Marea Mediterană. Alături de amenințarea houthiților yemeniți în Marea Roșie, trei dintre cele mai importante căi maritime ale lumii sunt perturbate simultan, avertizează Newsweek.

Divergențe strategice Israel–SUA

Criza pune în evidență și diferențele de obiective dintre Washington și Tel Aviv. Reuniunea dintre Netanyahu și Trump, desfășurată în ajun cu protocol redus, a scos la iveală o fractură strategică: Israelul dorește schimbarea de regim la Teheran; SUA se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Hormuzului și menținerea stabilității regionale. Analiștii citați de Jerusalem Post consideră că „ruptura" este în mare parte teatru politic pentru consumul intern — ambii lideri se distanțează public, fără ca alianța militară să fie fracturată în fapt.

Totodată, FBI investighează dacă Iranul se află în spatele atacurilor cibernetice asupra sistemelor de apă din statul Minnesota — atacuri ce au afectat 30 de localități, conform CBS News. Trump a respins public legătura cu Iranul, aruncând responsabilitatea asupra autorităților locale din Minnesota.

Petrolul la 126 de dolari la vârf, profituri record pentru companiile energetice

Criza a propulsat prețul barilului de petrol Brent de la circa 70 de dolari la un vârf de 126 de dolari, menținându-se în prezent la peste 100 de dolari. Exxon Mobil a raportat un profit de 14,5 miliarde de dolari în trimestrul al doilea — mai mult decât dublul rezultatului din aceeași perioadă a anului trecut —, iar Chevron a înregistrat un profit net de patru ori mai mare față de 2025, la 12 miliarde de dolari, relatează CNBC. Producția americană a Chevron a atins un maxim istoric de 2 milioane de barili pe zi.

Sute de milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu rații de carburant, pene de curent și creșteri ale prețurilor alimentelor ca efect direct al blocajului din Hormuz, notează PBS NewsHour. Democrații din Congres au propus o taxă specială asupra profiturilor excedentare ale producătorilor de petrol, blocată deocamdată de majoritate.

Senat divizat, sprijin public în scădere

Joi, Senatul SUA a respins cu 49 la 50 de voturi o rezoluție prin care i se cerea lui Trump să încheie războiul cu Iranul. Trei republicani — Susan Collins, Lisa Murkowski și Rand Paul — au votat alături de democrați, în timp ce democratul John Fetterman s-a alăturat majorității republicane, conform Economica.net. Rezoluția era simbolică: chiar dacă ar fi trecut, Trump putea aplica veto.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a atacat dur colegii republicani: „Republicanilor li s-a scos chirurgical coloana vertebrală. Sunt niște jeleuri care se târâie prin Senatul Statelor Unite", după cum relatează The Guardian. Un sondaj Reuters-Ipsos arată că mai puțin de o treime dintre americani mai susțin operațiunile militare — cel mai scăzut nivel de la izbucnirea crizei.

Pakistanul menține deschis canalul diplomatic

Pe fondul bombardamentelor reciproce, Pakistanul — mediator declarat al acestei crize — a insistat că negocierile continuă. „Depunem toate eforturile pentru a readuce toate părțile la negocieri tehnice", a declarat purtătorul de cuvânt al MAE pakistanez, Tahir Andrabi, citat de RTÉ News. Părțile negociaseră un acord-cadru în primăvară, dar armistițiul s-a prăbușit la începutul lunii iulie.

Fostul director CIA și fostul secretar al Apărării, Leon Panetta, a avertizat că SUA s-au angajat într-un „război de neîncheiat" cu Iranul, în timp ce un oficial ONU a descris confruntarea drept „din ce în ce mai mult un motor al instabilității globale", conform CBS News.