SUA bombardează Iranul a doua noapte la rând

Forțele armate americane au lansat miercuri seară o nouă rundă de atacuri aeriene asupra Iranului, pentru a doua noapte consecutivă, într-o escaladare care testează limitele armistițiului încheiat în aprilie. Explozii au fost raportate în mai multe orașe iraniene, inclusiv Bandar Abbas, insula Qeshm, Sirik și Minab, toate situate în sudul țării, în apropierea Strâmtorii Hormuz.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris operațiunile drept „attacuri de autoapărare” ca răspuns la „agresiunea continuă și nejustificată a Iranului”. Potrivit Pentagonului, țintele au inclus sisteme de apărare aeriană, stații de control la sol și radare de supraveghere.

Hegseth: „Negociem cu bombe, dacă trebuie”

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat intensificarea operațiunilor. „Atacurile de astă-noapte vor fi puternice și clare. Dacă trebuie să le repetăm mâine, vor fi la fel de puternice și clare”, a transmis acesta în cadrul unei reuniuni de securitate. Într-o declarație care a atras atenția presei internaționale, Hegseth a adăugat: „Dacă trebuie să negociem cu bombe, vom negocia cu bombe. Și suntem foarte buni la asta”.

Președintele Donald Trump a adoptat un ton și mai dur, acuzând Iranul de duplicitate: „Îi vom lovi din nou dur. Își bat joc de noi, ne tratează ca pe niște proști”. Trump a amenințat că ar putea viza infrastructura energetică și podurile Iranului, afirmând că „o întreagă civilizație va muri” dacă atacurile continuă.

Iranul ripostează cu rachete și drone

Ca răspuns la atacurile americane, Corpul Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) a lansat drone și rachete balistice cu rază lungă de acțiune asupra pozițiilor militare americane din regiune. Conform IRGC, au fost vizate baza Flotei a V-a a SUA din Bahrain, baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit și o bază aeriană din Azraq, Iordania.

Autoritățile din Bahrain, Kuweit și Iordania au declarat că toate proiectilele iraniene au fost interceptate, fără a se înregistra victime. IRGC a susținut însă că a atacat 21 de ținte americane și că a distrus un hangar de avioane F-35 în Iordania — afirmație neconfirmată de surse independente.

Infrastructura civilă, victimă colaterală

Iranul a acuzat Statele Unite că au distrus două rezervoare de apă potabilă la Sirik, în provincia Hormozgan, lăsând peste 20.000 de locuitori fără acces la apă într-o zonă unde temperaturile depășesc 50°C. Pagubele au fost estimate între 780.000 și 830.000 de dolari, relatează Al Jazeera. Organizații internaționale au semnalat că atacarea infrastructurii hidrice ridică întrebări serioase din perspectiva dreptului internațional umanitar.

Diplomația, între bombe și negocieri

În paralel cu escaladarea militară care a urmat ultimatumului lui Trump, eforturile diplomatice continuă. O delegație din Qatar a sosit miercuri la Teheran pentru a media între cele două părți, încercând să depășească obstacolele rămase în negocierile indirecte.

Principalele puncte de dispută rămân programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și blocada navală americană din zona Strâmtorii Hormuz. Trump a declarat anterior că un acord este „extrem de aproape” și ar putea fi încheiat „în câteva zile”, dar tonul său de miercuri sugerează o frustrare tot mai mare.

Ambasadorul iranian la ONU, Amir Saeid Iravani, a respins presiunile americane: „Iranul nu a negociat niciodată sub amenințări și presiuni”.

AIEA cere transparență, 22 de state condamnă Iranul

Cu o zi înainte, marți, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a adoptat o rezoluție, inițiată de Marea Britanie, Franța și Germania, prin care solicită Teheranului să furnizeze informații imediate despre stocurile de uraniu îmbogățit și facilitățile de producție. Iranul a denunțat rezoluția drept „contraproductivă și motivată politic”, anunță Biziday.

Separat, 22 de țări — între care SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada și Australia — au emis o declarație comună prin care condamnă „comploturile letale” orchestrate de serviciile de securitate iraniene împotriva disidenților, jurnaliștilor și comunităților evreiești din Europa.

Petrolul, barometrul crizei

Piețele energetice reflectă tensiunile. Prețul barilului de țiței Brent a depășit 93 de dolari, o creștere de 25% de la începutul conflictului care alimentează și inflația din SUA. Stocurile globale de petrol au scăzut cu 250 de milioane de barile între martie și aprilie, potrivit analiștilor de la OilPrice. Depozitele de la Cushing, principalul hub de stocare din SUA, se apropie de nivelurile minime operaționale.

Războiul dintre SUA și Iran, declanșat pe 28 februarie, a intrat în a 103-a zi. Armistițiul mediat de Pakistan pe 8 aprilie rămâne formal în vigoare, dar schimburile de focuri din ultimele zile demonstrează cât de fragil este echilibrul dintre escaladarea militară și speranțele de pace.