Petrolul depășește 110 dolari pe baril pe fondul crizei din Hormuz

Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 110 dolari pe baril luni dimineață, pe fondul impasului total al negocierilor dintre SUA și Iran privind Strâmtoarea Hormuz. Contractele futures pentru luna iulie au urcat cu 1,34%, la 110,72 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate a avansat cu 1,75%, la 107,26 dolari, potrivit CNBC.

Escaladarea vine după ce Donald Trump a avertizat Iranul, pe Truth Social, că „timul se scurge” și „nu va mai rămâne nimic” în absența unui acord. Declarațiile au alimentat temerile pieței că retorica agresivă ar putea degenera în noi acțiuni militare, perturbând și mai mult aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu.

Cea mai mare perturbație din istoria pieței petroliere

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a calificat blocada Strâmtorii Hormuz drept „cea mai mare perturbație de aprovizionare din istoria pieței globale a petrolului”. Circa 20% din comerțul mondial de petrol trece prin această strâmtoare.

De la începutul conflictului SUA-Iran, pe 28 februarie, pierderile cumulate de producție au atins 782 de milioane de barili la 8 mai, cu un ritm care ar putea duce la un miliard de barili pierdute până la sfârșitul lunii, conform OilPrice.com. Pierderile zilnice totale sunt evaluate la 12,8 milioane de barili pe zi, dintre care Arabia Saudită contribuie cu 3 milioane, Irak cu 2,88 milioane, Kuwait cu 1,75 milioane, iar Iranul cu 1,69 milioane de barili.

Goldman Sachs estimează că exporturile prin Strâmtoarea Hormuz au scăzut la doar 4% din nivelul normal, în timp ce JP Morgan atrage atenția că stocurile comerciale de petrol se apropie de „niveluri de stres operațional” și anticipează o posibilă „criză de rafinare și combustibil pentru consumatori” în luna următoare.

Rezervele strategice, practic epuizate

IEA a coordonat o eliberare globală de 400 de milioane de barili din rezervele strategice, însă CEO-ul Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că acestea sunt deja „practic epuizate”. Extragerea cumulată a atins 60 de milioane de barili de la sfârșitul lunii martie, relatează OilPrice.com.

Ellen Wald, analistă la Atlantic Council, subliniază: „Când stocurile se termină, se termină. La un moment dat, prețurile vor exploda”. Spirit Airlines a încetat operațiunile pe 2 mai, invocând explozia costurilor cu combustibilul — un semn al presiunii pe care criza o exercită asupra economiei reale.

Impactul asupra Europei și României

Criza energetică se resimte deja în economiile europene. Firmele britanice și-au oprit investițiile și angajările, pe fondul creșterii costurilor generate de escalările recente ale conflictului cu Iranul, arată un sondaj Deloitte citat de The Guardian. Încrederea directorilor financiari a scăzut la cel mai redus nivel de la pandemie, iar rata șomajului în Regatul Unit este prognozată să urce la 5,8% până la jumătatea lui 2027, cu aproximativ 250.000 de locuri de muncă pierdute.

Sectorul construcțiilor a fost cel mai afectat: activitatea a înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii șase ani, potrivit unui sondaj RICS raportat de Reuters.

România se confruntă cu un scenariu similar. Inflația a urcat la 10,7% în aprilie, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5% — cea mai mare din Uniunea Europeană — în condițiile în care economia se află deja în recesiune tehnică. ROBOR la trei luni a închis săptămâna la 5,85%, transmite Ziarul Financiar. BNR anticipează o creștere suplimentară a inflației în trimestrul al doilea, determinată în principal de scumpirea combustibililor.

Perspectivă

IEA prevede că oferta globală va scădea cu 3,9 milioane de barili pe zi în 2026, în timp ce cererea va diminua cu doar 420.000 de barili — un deficit masiv care menține presiunea pe prețuri. Goldman Sachs semnalează că piața riscă să treacă de la „cumpărare în panică” la „gestionarea penuriei”, cu prețuri și mai ridicate dacă situația din Hormuz nu se rezolvă.

Negocierile dintre Washington și Teheran rămân blocate, în contextul în care ambele părți refuză să facă concesii pe tema deschiderii selective a strâmtorii. Analiștii estimează că fără un acord, prețurile ar putea testa pragul de 120–130 de dolari pe baril în următoarele săptămâni.