Pauza SUA-Iran: a doua noapte liniștită după 13 de foc

După 13 nopți consecutive de bombardamente americane, Statele Unite și Iranul au intrat duminică, 26 iulie, în a doua zi fără atacuri reciproce — o pauză efectivă care a stârnit atât speranțe diplomatice, cât și scepticism profund la Teheran.

Condiția iraniană: „oprim dacă opriți”

Pentagonul a suspendat brusc campania aeriană vineri seara, fără niciun atac raportat sâmbătă sau duminică. Iranul, care replicase la fiecare noapte de bombardamente americane cu propriile lovituri asupra statelor vecine ce găzduiesc baze militare ale SUA, a oprit și el focul pentru ambele zile.

„Poziția Iranului rămâne «atac pentru atac»: dacă atacurile se opresc, Iranul va suspenda și el operațiunile. Mesajul acesta a fost deja transmis Statelor Unite”, a declarat un oficial iranian senior pentru Reuters. Același oficial a avertizat că „există mai mult scepticism decât optimism față de suspendarea atacurilor. Viziunea predominantă este că pauza e tactică, nu autentică”.

De ce a oprit SUA: ținte epuizate și arsenale la limită

Conform Reuters și Wall Street Journal, consilierii lui Trump l-au avertizat că SUA epuizaseră practic lista de ținte și că există îngrijorări privind uzura arsenalului de apărare. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a oferit duminică o versiune mai diplomatică, spunând că președintele „acordă diplomației spațiu și timp” și că Trump „este un președinte al păcii, care dă diplomației o șansă”.

Waltz a precizat că „active militare suplimentare se deplasează în regiune” — semnal că pauza nu echivalează cu retragerea presiunii militare. Ambasadorul a respins totodată îngrijorările privind epuizarea stocurilor de muniție.

Negocierile: răspunsuri prin intermediari, discuții directe suspendate

Pe plan diplomatic, SUA și Iranul au transmis prin intermediari răspunsuri la o propunere formulată de Pakistan și Qatar, menită să reia contactele directe, relatează media saudite Al Arabiya și Al Hadath, citate de Jerusalem Post. Deși Iranul a suspendat negocierile directe formale, nu le-a abandonat complet, rămânând pregătit să continue dialogul la Geneva, Doha sau Islamabad, în baza unui memorandum de înțelegere existent.

Teheranul a respins propunerea de a crea o rută alternativă în Strâmtoarea Hormuz — una dintre cererile-cheie ale SUA pentru dezescaladare. Conflictul a continuat să se extindă geografic: după Hormuz și Marea Roșie, tensiunile au ajuns și în Marea Caspică, în urma unor atacuri asupra unor nave iraniene, revendicate de Kiev.

Prețul războiului: petrol, avioane și sărăcie

Impactul economic al conflictului rămâne sever. Prețul barilului Brent a depășit 100 de dolari, iar marile companii aeriene americane înregistrează creșteri masive ale costurilor cu combustibilul: American Airlines raportează cheltuieli suplimentare de 2,2 miliarde de dolari față de aceeași perioadă din 2025 (+83%), iar United Airlines estimează depășiri de 6 miliarde de dolari pentru întreg 2026, transmite OilPrice.com.

Economia iraniană resimte și ea efectele. Blocajul aproape total al Strâmtorii Hormuz a comprimat dramatic exporturile de petrol brut ale Iranului, iar 45% dintre iranieni trăiesc acum sub pragul sărăciei — față de 30% cu cinci ani în urmă, potrivit Al Jazeera. Pierderile de gaze naturale din bombardamente se ridică la aproximativ 230 de milioane de metri cubi pe zi.