Ormuz: Iran cere compensații, Trump prelungește ultimatumul

Negocierile diplomatice pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz au intrat într-o fază critică, în condițiile în care Iranul condiționează reluarea traficului maritim de compensarea integrală a daunelor de război printr-un nou regim de taxe de tranzit, iar președintele american Donald Trump a prelungit ultimatumul cu încă 24 de ore, până marți, 8 aprilie, ora 20:00 ora de est a SUA (miercuri, ora 3:00 în România). Sultanatul Oman mediază discuții între Teheran și Washington, în timp ce fostul ministru iranian de externe Mohammad Javad Zarif a publicat un plan de pace amplu în revista Foreign Affairs.

Condițiile Teheranului: taxe de tranzit și compensații de război

Iranul a formulat un set de condiții clare pentru redeschiderea strâmtorii, transmise prin intermediul unor oficiali de rang înalt. Mehdi Tabatabaei, adjunctul pentru comunicații al cancelariei președintelui Masoud Pezeshkian, a declarat: „Strâmtoarea Ormuz se va redeschide doar atunci când, în baza unui nou regim juridic, daunele provocate de războiul impus vor fi compensate integral dintr-o parte din veniturile din taxele de tranzit”, conform agenției TASS.

La rândul său, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian, a avut un ton considerabil mai dur: „Acțiunile voastre nesăbuite târâsc Statele Unite într-un iad viu pentru fiecare familie, iar întreaga noastră regiune va arde.” Teheranul neagă existența oricăror negocieri directe cu Washingtonul, menționând exclusiv eforturile de mediere ale unor state terțe.

Oman mediază la nivel de subsecretari de stat

Sâmbătă, 4 aprilie, a avut loc o întâlnire la nivel de subsecretari de stat între ministerele de externe ale Omanului și Iranului, la care au participat experți din ambele părți, anunță agenția oficială omaneză ONA. Sultanatul Oman, țară riverană Strâmtorii Ormuz, joacă un rol tradițional de mediator în relația tensionată dintre SUA și Iran.

Un semnal al implicării directe a Omanului a venit duminică, când trei nave omaneze — două supertancuri petroliere și un transportor de gaze naturale lichefiate — au tranzitat zona din apropierea insulei iraniene Larak, relatează Al Jazeera.

Trump prelungește termenul, dar amenință cu distrugerea infrastructurii

Ultimatumul de 48 de ore lansat pe 26 martie fusese extins de mai multe ori, cu termen luni, 6 aprilie. Președintele american a acordat însă o nouă prelungire. Pe rețeaua Truth Social, acesta a scris: „Marți va fi Ziua centralelor energetice și Ziua podurilor, toate la un loc, în Iran”, repetând amenințările anterioare privind infrastructura civilă iraniană.

Într-un interviu acordat Wall Street Journal, Trump a precizat: „Dacă nu fac ceva până marți seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică și niciun pod în picioare.” Tonul a fost ușor diferit la Fox News, unde președintele american a afirmat: „Cred că există șanse bune ca până mâine să se ajungă la un acord. Se negociază chiar acum.” În cazul unui eșec, liderul de la Washington a avertizat: „Iau în considerare să arunc totul în aer și să preiau controlul asupra petrolului”, potrivit CNN.

Planul Zarif: limite nucleare în schimbul ridicării sancțiunilor

Mohammad Javad Zarif, fost ministru iranian de externe și figura-cheie a acordului nuclear din 2015, a publicat în Foreign Affairs un plan de pace structurat pe mai multe axe. Propunerea include reducerea nivelului de îmbogățire a uraniului sub pragul de 3,67% — în condițiile în care Iranul deține, potrivit datelor AIEA citate de Al Jazeera, aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, iar pragul necesar pentru armament nuclear este de 90%.

În schimbul acestor limite nucleare, Zarif solicită redeschiderea Strâmtorii Ormuz condiționată de ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului, un pact de neagresiune între SUA și Iran, precum și crearea unui cadru regional de securitate cu participarea statelor din Golf, a membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate ONU, plus Pakistan, Egipt și Turcia. Zarif a calificat cererea lui Trump de zero îmbogățire drept „gândire fantezistă”, conform Foreign Affairs.

Reacții critice din statele Golfului

Statele din regiune au reacționat cu îngrijorare față de escaladarea situației. Anwar Gargash, consilier diplomatic prezidențial al Emiratelor Arabe Unite, a declarat: „Mii de rachete și drone care vizează infrastructura, civili și chiar țări mediatoare — aceasta nu este forță, este hubris și eșec strategic”, potrivit Al Jazeera.

Hamad bin Jassim Al Thani, fostul prim-ministru al Qatarului, a afirmat că atacurile Iranului „ne-au condus pe toți pe un drum mai complicat și periculos” și au dus la „erodarea încrederii construite de-a lungul anilor”, transmite Reuters.

OPEC+ crește producția, prețurile rămân volatile

Pe fondul crizei petroliere globale, OPEC+ a decis o creștere a producției cu 206.000 de barili pe zi pentru luna mai, a doua majorare la rând. Opt țări sunt implicate în această decizie: Arabia Saudită, Rusia, Irak, EAU, Kuwait, Kazahstan, Algeria și Oman.

Prețul barilului Brent se situează la aproximativ 109 dolari, față de sub 70 de dolari înaintea izbucnirii conflictului. Analiștii JPMorgan estimează că prețul ar putea depăși 150 de dolari dacă situația se prelungește. Aproximativ 3.000 de nave sunt blocate în zona strâmtorii sau în apropierea acesteia, în condițiile în care o cincime din aprovizionarea globală de petrol tranzitează Ormuz, notează Bloomberg.

Cine are voie să tranziteze: „țări prietenoase” versus acces limitat

Iranul a permis treptat trecerea prin strâmtoare pentru ceea ce numește „țări prietenoase”, care nu au adoptat o poziție ostilă. Potrivit ministrului de externe Abbas Araghchi, din 25 martie au primit acces China, Rusia, India, Irak și Pakistan, urmate de Malaysia, Thailanda, Sri Lanka, Bangladesh și Filipine.

Alte state beneficiază de acces limitat: Turcia a primit aprobare pentru doar 2 din cele 15 nave solicitate, iar Franța și Japonia au obținut de asemenea permisiuni parțiale. Condiția impusă de Teheran este ca navele să nu aibă legături cu Statele Unite sau Israel și să nu sprijine ceea ce Iranul califică drept „agresiune” împotriva sa.