Oreșnik: de ce racheta hipersonică a Rusiei ratează ținta

Documente interne ale industriei de apărare ruse, analizate de firma ucraineană de investigații Dallas Analytics, relevă o vulnerabilitate critică a rachetei hipersonice Oreșnik: sistemul de ghidare se bazează pe un giroscop din era sovietică care nu mai poate fi calibrat corespunzător.

Corespondența din martie 2025 dintre Uzina „Progress” din Michurinsk și Uzina Optico-Mecanică din Azov arată că unitatea giroscopică GU-503, responsabilă cu stabilizarea traiectoriei, nu mai este produsă în serie de ani de zile. Echipamentul de calibrare datează din anii 1970 și este în mare parte nefuncțional, potrivit Dallas Analytics.

O abatere de jumătate de grad, o eroare de zeci de kilometri

La vitezele hipersonice ale rachetei Oreșnik, o deviație de doar 0,5 grade în alinierea giroscopului se amplifică într-o eroare de zeci de kilometri față de ținta desemnată. Fără un giroscop funcțional, racheta „zboareă oarbă”, iar focoasele urmează traiectorii previzibile, fără manevre evazive, susțin analiștii Dallas Analytics.

Producătorii au ocolit procedurile standard de control al calității pentru a respecta termenele impuse de Kremlin, reiese din corespondență. Uzina din Michurinsk a pierdut complet tehnologia specializată de calibrare și nu poate verifica precizia giroscopului înainte de asamblarea finală.

O singură rachetă operațională

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) estimează că Rusia mai dispune probabil de o singură rachetă Oreșnik operațională. După prima lansare, în noiembrie 2024, asupra orașului Dnipro, Moscova a comandat patru rachete suplimentare. Trei dintre acestea au fost deja lansate: una asupra regiunii Lviv în ianuarie 2026 și două asupra localității Bila Țerkva din regiunea Kiev, una dintre ele prăbușindu-se în zona ocupată de Rusia din Donețk, pe 24 mai, relatează ISW.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF), în iunie, Vladimir Putin a revenit asupra afirmațiilor anterioare privind producția de serie. Președintele rus a recunoscut că lansările nu au constituit lovituri de luptă propriu-zise, ci exerciții de testare. „Am lovit acolo unde ne-a fost convenabil să observăm rezultatele”, a declarat Putin, adăugând că drone au survolat ulterior zona de impact pentru a evalua dispersia focoaselor.

Analiștii de la Defence-UA subliniază că nicio lansare nu a demonstrat capacitatea MIRV (vehicule de reintrare independente) a rachetei — toate cele 36 de obiecte detectate în cadrul lansărilor anterioare au căzut grupat, fără dispersie individuală. Atacurile rusești cu rachete balistice și drone continuă să vizeze Kievul, în paralel cu negocierile diplomatice.

Context

Racheta Oreșnik, cu o rază de acțiune estimată între 3.000 și 5.500 de kilometri, a fost prezentată de Moscova drept un instrument de descurajare strategică, capabilă să transporte focoase nucleare. Documentele analizate de Dallas Analytics sugerează însă că Rusia se confruntă cu o prăpastie între retorica politică și realitatea industrială, într-un moment în care producția de armament este supusă unor presiuni fără precedent.